Sergiu Ermurachi, administratorul SRL „Panifmer”, și-a lansat afacerea în 2016, împreună cu familia. Au deschis o plăcintărie pe traseul Chișinău – Anenii Noi, numită „La Lenuța”, în cinstea surorii sale. Afacerea a început cu doar trei tipuri de plăcinte, iar astăzi oferă peste 25 de sortimente, de la cele clasice cu dovleac, vișine și cartofi, până la cele cu brânză de oi, scrie agrobiznes.md.
Creșterea constantă a prețului energiei electrice l-a determinat pe antreprenor să caute soluții sustenabile. Cu sprijinul proiectului „Livada Moldovei”, a contractat un credit de 82.000 de euro pentru instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 120 kW. Panourile acoperă aproximativ 60% din consumul energetic al secției de producere și coacere.
„Pentru că activăm ziua, putem utiliza energia solară direct. Este mult mai ieftin așa”, explică Ermurachi.
Panourile solare permit reducerea cheltuielilor și păstrarea unor prețuri cu 30% mai mici față de concurență. Energia regenerabilă este completată de măsuri inteligente de eficientizare: senzori la frigidere, uși și geamuri, pentru a reduce pierderile de energie.
„Suntem competitivi fără să sacrificăm calitatea. Calculele economice sunt clare și mă ajută să mențin afacerea sănătoasă”, spune antreprenorul, de profesie economist.
Ideea afacerii a venit de la mama lui Sergiu, pasionată de patiserie, care a devenit și primul tehnolog de producție. Astăzi, plăcintăria „La Lenuța” a creat 50 de locuri de muncă și își propune să continue extinderea. În cadrul proiectului „Livada Moldovei”, beneficiarii sunt scutiți de TVA, ceea ce reduce costul investiției cu aproximativ 20%. Procesul de creditare a fost rapid și lipsit de obstacole birocratice, afirmă antreprenorul, potrivit agrobiznes.md.
Sergiu Ermurachi critică importul masiv de produse de patiserie congelate, consumate inclusiv în multe benzinării din Moldova. El consideră că, folosind tehnologie modernă și energie solară, produsele locale pot deveni o alternativă mai gustoasă, mai sănătoasă și mai accesibilă.
„Putem înlocui plăcintele importate cu unele autohtone. Sunt mai bune și pentru consumator, dar și pentru economia națională”, subliniază el.
„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.
„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.
„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.
Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.
În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.
