Satelitul unei planete din Sistemul Solar conține elemente esenţiale vieţii. Ce au descoperit cercetătorii?

Concentraţii ridicate de fosfor, un element esenţial pentru toate procesele biologice de pe Terra, au fost detectate în cristale de gheaţă expulzate din oceanul subteran al uneia dintre lunile lui Saturn, Enceladus, sporindu-i potenţialul pentru susţinerea vieţii, au anunţat cercetătorii.

Descoperirea are la bază date colectate de sonda Cassini a NASA, prima care s-a aflat pe orbita lui Saturn, în timpul unei misiuni de referinţă dedicată exploatării gigantului gazos, a inelelor şi a sateliţilor acestuia în perioada 2004-2017. Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de cercetători germani, a fost publicat în revista Nature şi anunţat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), al NASA, care a proiectat şi construit sonda Cassini.

Aceeaşi echipă a confirmat anterior prezenţa în granulele de gheaţă de pe Enceladus a unei bogate varietăţi de minerale şi molecule organice complexe, inclusiv ingredientele pentru aminoacizi, componente-cheie ale vieţii.

Fosforul, cel mai puţin abundent dintre cele şase elemente chimice considerate necesare tuturor fiinţelor vii – celelalte sunt carbon, oxigen, hidrogen, azot şi sulf – lipsea din ecuaţie până în prezent.

„Este pentru prima dată când acest element esenţial a fost descoperit într-un ocean care nu se află pe Terra”, a spus conducătorul studiului, Frank Postberg, cercetător în domeniul ştiinţei planetelor la Free University din Berlin, într-un comunicat publicat de JPL.

Fosforul este un element esenţial din structura ADN şi o parte vitală din membranele celulelor şi a moleculelor transportatoare de energie, prezente în toate formele de viaţă de pe Terra.

Studiul are la bază măsurători realizate de Cassini în timp ce survola prin granulele de gheaţă bogate în sare ejectate în spaţiu de gheizerele situate în oceanul subteran de la polul sudic al lui Enceladus.

Sonda a colectat date în timp ce a traversat un nor de cristale de gheaţă

Sonda a colectat date în timp ce a traversat un nor de cristale de gheaţă, acelaşi material care alimentează cu particule de gheaţă inelul E, estompat, al lui Saturn, situat în exteriorul inelelor principale, mai strălucitoare.

Ca urmare a descoperirii de către sonda Cassini a oceanului subteran, Enceladus – care are circa o şeptime din diametrul Lunii Pământului şi este al şaselea cel mai mare dintre cei 146 de sateliţi naturali cunoscuţi ai lui Saturn – este principalul candidat pentru căutarea unor locuri din Sistemul nostru Solar în afara Terra potenţial locuibile, fie şi numai pentru microbi.

Un alt candidat este satelitul masiv al lui Saturn Europa, despre care se crede că ar găzdui un ocean global de apă lichidă sub suprafaţa sa îngheţată.

Un alt aspect notabil inclus în studiu este o modelare geochimică realizată de coautori din Europa şi Japonia care a arătat că fosforul există în concentraţii de cel puţin 100 de ori mai mai mari decât în oceanele Terrei şi este prezent în forme hidrosolubile de fosfaţi.

„Ingredientul-cheie ar putea fi suficient de abundent pentru a susţine potenţial viaţa în oceanul de pe Enceladus. Este o descoperire uimitoare pentru astrobiologie”, a spus Christopher Glein, cercetător în domeniul ştiinţelor planetare la Southwest Research Institute din San Antonio, Texas.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au subliniat că prezenţa fosforului, a unor compuşi organici complecşi, apei şi altor elemente esenţiale vieţii susţin doar faptul că un loc precum Enceladus este potenţial locuibil, nu că este locuit. Prezenţa vieţii, în trecut sau prezent, nu a fost confirmată nicăieri în afara Terrei.

„Dacă viaţa ar fi putut să apară în oceanul de pe Enceladus rămâne o întrebare deschisă”, a spus Glein.

#satelit #sistem #planeta

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.