Concentraţii ridicate de fosfor, un element esenţial pentru toate procesele biologice de pe Terra, au fost detectate în cristale de gheaţă expulzate din oceanul subteran al uneia dintre lunile lui Saturn, Enceladus, sporindu-i potenţialul pentru susţinerea vieţii, au anunţat cercetătorii.

Descoperirea are la bază date colectate de sonda Cassini a NASA, prima care s-a aflat pe orbita lui Saturn, în timpul unei misiuni de referinţă dedicată exploatării gigantului gazos, a inelelor şi a sateliţilor acestuia în perioada 2004-2017. Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de cercetători germani, a fost publicat în revista Nature şi anunţat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), al NASA, care a proiectat şi construit sonda Cassini.

Aceeaşi echipă a confirmat anterior prezenţa în granulele de gheaţă de pe Enceladus a unei bogate varietăţi de minerale şi molecule organice complexe, inclusiv ingredientele pentru aminoacizi, componente-cheie ale vieţii.

Fosforul, cel mai puţin abundent dintre cele şase elemente chimice considerate necesare tuturor fiinţelor vii – celelalte sunt carbon, oxigen, hidrogen, azot şi sulf – lipsea din ecuaţie până în prezent.

„Este pentru prima dată când acest element esenţial a fost descoperit într-un ocean care nu se află pe Terra”, a spus conducătorul studiului, Frank Postberg, cercetător în domeniul ştiinţei planetelor la Free University din Berlin, într-un comunicat publicat de JPL.

Fosforul este un element esenţial din structura ADN şi o parte vitală din membranele celulelor şi a moleculelor transportatoare de energie, prezente în toate formele de viaţă de pe Terra.

Studiul are la bază măsurători realizate de Cassini în timp ce survola prin granulele de gheaţă bogate în sare ejectate în spaţiu de gheizerele situate în oceanul subteran de la polul sudic al lui Enceladus.

Sonda a colectat date în timp ce a traversat un nor de cristale de gheaţă

Sonda a colectat date în timp ce a traversat un nor de cristale de gheaţă, acelaşi material care alimentează cu particule de gheaţă inelul E, estompat, al lui Saturn, situat în exteriorul inelelor principale, mai strălucitoare.

Ca urmare a descoperirii de către sonda Cassini a oceanului subteran, Enceladus – care are circa o şeptime din diametrul Lunii Pământului şi este al şaselea cel mai mare dintre cei 146 de sateliţi naturali cunoscuţi ai lui Saturn – este principalul candidat pentru căutarea unor locuri din Sistemul nostru Solar în afara Terra potenţial locuibile, fie şi numai pentru microbi.

Un alt candidat este satelitul masiv al lui Saturn Europa, despre care se crede că ar găzdui un ocean global de apă lichidă sub suprafaţa sa îngheţată.

Un alt aspect notabil inclus în studiu este o modelare geochimică realizată de coautori din Europa şi Japonia care a arătat că fosforul există în concentraţii de cel puţin 100 de ori mai mai mari decât în oceanele Terrei şi este prezent în forme hidrosolubile de fosfaţi.

„Ingredientul-cheie ar putea fi suficient de abundent pentru a susţine potenţial viaţa în oceanul de pe Enceladus. Este o descoperire uimitoare pentru astrobiologie”, a spus Christopher Glein, cercetător în domeniul ştiinţelor planetare la Southwest Research Institute din San Antonio, Texas.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au subliniat că prezenţa fosforului, a unor compuşi organici complecşi, apei şi altor elemente esenţiale vieţii susţin doar faptul că un loc precum Enceladus este potenţial locuibil, nu că este locuit. Prezenţa vieţii, în trecut sau prezent, nu a fost confirmată nicăieri în afara Terrei.

„Dacă viaţa ar fi putut să apară în oceanul de pe Enceladus rămâne o întrebare deschisă”, a spus Glein.

#planeta #satelit #sistem

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.