Urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind o posibilă trucare a concursului de numire a Veronicăi Dragalin în funcția de procuror-șef la Procuratura Anticorupție (PA) , Partidul Social Democrat European (PSDE) cere demisia șefei de la PA, dar și demisia imediată și necondiționată a șefului adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan.

„Informațiile apărute în spațiul public privind o posibilă trucare a concursului de numire a doamnei Veronica Dragalin în funcția de procuror-șef la Procuratura Anticorupție pune la îndoială legalitatea, dar și legitimitatea aflării sale la conducerea instituției. Acest noul scandal legat de conducerea Procuraturii Anticorupție contribuie la degradarea în continuare a imaginii acestei instituții-cheie, care ar trebui să stea la baza statului de drept. Dezvăluirile care apar periodic, după desfășurarea acelui concurs controversat, ne conving tot mai mult de existența unor probleme grave de funcționalitate, fapt ce afectează profund atât actul justiției în sine, cât și credibilitatea acestuia. Argumentele verbale în acest caz nu sunt suficiente, prin urmare, acest caz trebuie investigat cu maximă seriozitate și imparțialitate. Mai grav este faptul că au apărut indicii clare că nu doar șefa PA, dar și cel puțin unul dintre adjuncții săi, domnul Vasile Plevan, care ocupă o poziție-cheie în sistemul Procuraturii, ar avea probleme grave de integritate, fapt confirmat de decizia comisiei pre-vetting, care i-a respins candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”, se arată în comunicatul Partidului.

„Toate aceste lucruri demonstrează că ne confruntăm cu o situație excepțională în domeniul Justiției, iar în aceste condiții, este nevoie de o reacție imediată a tuturor instituțiilor de profil, atât ale celor responsabile nemijlocit de efectuarea Justiției, cât și a celor politice, deoarece criza din sistem afectează profund imaginea statului în ansamblu, atât în plan intern, cât și în plan extern”, mai spun membrii PSDE

În aceste condiții, Partidul Social Democrat European solicită următoarele:

Demisia imediată și necondiționată a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin;

Demisia imediată și necondiționată a șefului adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan;

Organizarea unui nou concurs de numire a conducerii Procuraturii Anticorupție, în condiții de maximă transparență și în conformitate cu toate normele și legile în vigoare;

Convocarea de către Președintele Maia Sandu a Consiliului Suprem de Securitate, pentru a examina în detalii situația excepțională care s-a creat și care afectează implicit securitatea națională;

Organizarea unor dezbateri publice, cu privire la reformarea sistemului de drept, care să aibă o largă reprezentativitate și să implice autoritățile publice, experți independenți și partidele de opoziție.

„Considerăm că remanierile efectuate astăzi, chiar dacă erau necesare, au și rolul de a devia atenția opiniei publice de la acest caz ieșit din comun, cu scopul de a-l mușamaliza și de le asigura protecție politică persoanelor vizate. Atragem atenția Președintelui Maia Sandu, dar și tuturor reprezentanților Puterii că ignorarea sau încercarea de a minimiza efectele acestei crize vor avea repercusiuni grave asupra situației social-politice interne și vor afecta direct procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, se amai arată în comunicatul PSDE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

Adițional, pentru Realitatea.md, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a confirmat că diploma din SUA deținută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost echivalată după ce Dragalin a fost numită în funcție, dar nu până la depunerea dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcției de procuror șef la PA, așa cum prevede legea.
>„Vă asigur că am toate studiile, diplomele și experiența profesională necesară pentru deținerea acestei funcții-cheie în lupta pentru justiție, dreptate și un stat de drept în Republica Moldova”. Aceasta a fost reacția șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, la scandalul mediatic lăsată joi seara, 13 iulie curent, într-o postare pe Facebook despre locația sa într-un ultim aliniat.Mai devreme, când Realitatea.md a solicitat un comentariu, reprezentanții Serviciului de presă al PA ne-au spus că instituția „își rezervă dreptul să nu comenteze”.

Dragalin a reacționat abia seara la scandalul „diploma”! Este la Viena cu fus orar aproape același ca al Chișinăului

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #demisie #Procuratura Anticoruptie.#PSDE #Veronica Dragalin

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.