Suprafața ariilor protejate din Republica Moldova a crescut de 40 de ori în ultimele cinci decenii. Dacă în anul 1971 erau raportate aproximativ 5.000 de hectare de teritorii protejate, anul trecut această suprafață a ajuns la peste 210.000 de hectare. Datele au fost prezentate în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Potrivit invitaților din platou, cea mai semnificativă extindere s-a înregistrat în cazul rezervațiilor științifice, care au crescut de la 5.000 la aproape 20.000 de hectare.

Totodată, în Republica Moldova funcționează în prezent Parcul Național Orhei, cu o suprafață de peste 33.000 de hectare, precum și mai multe rezervații naturale, care însumează peste 42.000 de hectare.

Iulian Mamai, director adjunct al Agenției Moldsilva, a declarat că suprafețele protejate constituie 6,2% din teritoriul Republicii Moldova.

„În prezent, ariile protejate și terenurile aflate sub regim de conservare însumează aproximativ 210.000 de hectare, dintre care 90.000 se află în fondul forestier. Asta înseamnă că 30 la sută din fondul forestier este supus unui regim special de protecție, care presupune măsuri și intervenții specifice”, a explicat Iulian Mamai.

Dionisie Boaghie, director științific adjunct al Parcului Național Orhei, s-a arătat sceptic față de extinderea ariilor de conservare. El a subliniat că, în actualul context al schimbărilor climatice, natura nu mai are nevoie doar de protecție, ci și de intervenții active din partea specialiștilor.

„Când vorbim despre ecosisteme naturale și ținând cont de mediul în care trăim, este esențial ca gestionarul — adică silvicultorul — să intervină. Avem situații în care, fără intervenție, mai ales în contextul schimbărilor climatice, componentele naturii nu mai pot face față de unele singure. Este nevoie de ajutorul specialistului pentru a conserva ceea ce avem astăzi, pentru că, în caz contrar — vă asigur — multe specii nu vor rezista”, a adăugat Dionisie Boaghie.

Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” prevede ca, în următorii cinci ani, cel puțin 10 la sută din suprafața țării să fie inclusă în ariile protejate, pentru a asigura conservarea speciilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #paduri #RLIVE TV #schimbari climatice

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia