Ministrul estonian al Apărării Hanno Pevkur și-a anunțat demisia, în urma dezvăluirilor conform cărora guvernul său a acordat 70 de milioane de euro pentru obuze de artilerie destinate Ucrainei unei companii care nu a fost capabilă să livreze comanda în mod corespunzător.
Curtea de Conturi din Estonia a constatat „probleme grave” în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice și a făcut referire în mod deosebit la un contract pentru obuze de artilerie oferit unei firme fără experiență.
Pevkur a declarat că nu era la curent cu problema acestui contract, dar că era pregătit să-și asume responsabilitatea pentru consecințe, scrie hotnews.
Curtea de Conturi a Estoniei a publicat pe 28 august un raport privind cheltuielile naționale pentru apărare, criticând achizițiile militare ale Ministerului Apărării din ultimii ani, inclusiv detalii despre contractul de 70 de milioane de euro, potrivit ERR News.
Potrivit informațiilor din presa estoniană, guvernul a încheiat un acord pentru achiziționarea de obuze de artilerie de la compania înregistrată în Italia, Datasel S.R.L., care era deținută de fapt de compania indiană Neco Defense Munitions.
Acordul urma să asigure Ucrainei muniție împotriva forțelor ruse, folosind fonduri din Instrumentul european pentru pace al UE. Dar firma, scrie presa estoniană, nu avea experința necesară pentru acest contract.
Contractul a fost încheiat într-un moment în care trupele ucrainene se confruntau cu o gravă penurie de obuze de artilerie, agravată de întârzierile pachetelor de ajutor din partea SUA și de eșecul UE de a-și atinge obiectivul de a livra un milion de obuze până în martie 2024.
Centrul pentru Investiții în Apărare din Estonia (RKIK) a transferat în avans milioane de euro către Datasel pentru muniție, dar compania a semnalat în repetate rânduri întârzieri, iar livrările nu au sosit timp de luni de zile.
Când, în cele din urmă, o livrare a sosit în 2025, publicația estoniană Eesti Ekspress a relatat că obuzele erau defecte și „inutilizabile”.
Actualul director general al RKIK, Elmar Vaher, care nu a supravegheat contractul inițial, a declarat pentru Eesti Ekspress că acordul nu ar fi trebuit semnat niciodată.
„În opinia mea, nu ar fi trebuit să semnăm un contract cu ei”, a spus Vaher. „Dacă încep să construiesc o casă și angajez o firmă care nu a mai construit case până acum, există presupunerea că casa nu va fi terminată”, a adăugat el.
Cheltuielile Estoniei pentru apărare au crescut brusc de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022, de la 2% din PIB la 3,4% în 2025, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
În 2026, Estonia a anunțat că cheltuielile sale pentru apărare vor crește la 5,4% din PIB. Tallinn s-a angajat, de asemenea, să acorde Ucrainei ajutor militar în valoare de peste 117 milioane de dolari pentru anul 2026.
Curtea de Conturi a Estoniei a tras în repetate rânduri semnale de alarmă cu privire la riscul de utilizare abuzivă a fondurilor de stat în această perioadă. Raportul din august este cel mai recent dintr-o serie de audituri nefavorabile privind cheltuielile Ministerului Apărării.
