După cea mai recentă escaladare în Serbia, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borell, sosit la Chișinău pentru Summitul Comunității Politice Europene (CPE), a fost întrebat miercuri, 31 mai curent, dacă este posibil să se readucă pacea în regiunea Kosovo. „Trebuie să ne întoarcem la dialog, nu există altă soluție”, a punctat oficialul în răspunsul ferm acordat.

VIDEO Serbia: Noi ciocniri violente între protestatari și KFOR în Kosovo. Sunt cel puțin trei răniți!

Amintim că președintele sârb, Aleksandar Vučić, și-a confirmat prezența la Summitul CPE.

El a pus armata în alertă maximă săptămâna trecută și a ordonat trupelor să avanseze spre linia de demarcație cu Kosovo și Metohija. Vučić l-a acuzat pe premierul kosovar, Albin Kurti, că a permis „utilizarea brutală a forţei” împotriva sârbilor care locuiesc acolo.

Situația din regiune a escaladat după ce primarii mai multor orașe din municipalitățile din nord și-au preluat mandatul în Kosovo pe 26 mai. Albanezii kosovari au câștigat alegerile municipale din aprilie după ce sârbii i-au boicotat. Au început protestele, care au escaladat în ciocniri între forțele speciale din Kosovo și sârbi. Poliția a tras gaze lacrimogene și mai multe mașini au fost incendiate în timpul revoltelor.

Pe 29 mai, ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vucevic, a declarat că armata țării va finaliza distribuția de-a lungul graniței cu Kosovo și Metohija. Potrivit acestuia, armata rămâne în deplină pregătire pentru luptă și este pregătită să îndeplinească orice sarcină dată de președinte. Vucevic a acuzat, de asemenea, conducerea KFOR (Forța Kosovo, forța internațională condusă de NATO responsabilă de asigurarea stabilității în Kosovo) că „protejează poliția kosovară și uzurpatorii kosovari, primari autoproclamați” de rezidenții locali (citat de Kurir).

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut anterior Pristinei să ia măsuri pentru detensionare și să nu facă „nici un pas unilateral de destabilizare”.

NATO va desfăşura trupe suplimentare în Kosovo pentru a reduce violenţa

#Chisinau #Josep Borell #Kosovo #Serbia #summitul CPE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.