În curând, ar putea exista modalități mult mai sigure și mai ușoare pentru a ne reproduce, iar sexul, așa cum îl cunoaștem, s-ar putea sfârși.
Până acum aproximativ un secol, oamenii au creat embrioni și copii în același mod vechi, în mare parte aleatoriu – prin sex. Apoi, unii au început să folosească inseminarea artificială și, acum 45 de ani, fertilizarea in vitro. Aceste tehnologii implică în continuare ovule și spermă umană, însă, datorită tehnologiilor cu celule stem, aceasta se va schimba, scrie BBC Science.
Schimbarea radicală va fi reprezentată de gametogeneza in vitro (IVG) – transformarea celulelor pielii în celule stem pluripotente induse, apoi transformarea acestora în ovule și spermă. IVG este extrem de interesantă pentru milioane de cupluri, dar ridică și unele întrebări delicate.
De exemplu, dacă am putea produce ovule din celulele pielii, persoanele de 90 de ani ar putea deveni părinți genetici. La fel și copiii de nouă ani, fătul pierdut în timpul sarcinii sau persoanele care au murit în urmă cu mulți ani și ale căror celule au fost înghețate.
Ce s-ar întâmpla dacă am putea produce spermă din celulele pielii femeilor sau ovule din cele ale bărbaților? Aceasta ar putea deveni curând realitate. În 2023, oamenii de știință japonezi au anunțat că au produs ovule din celulele pielii unui șoarece mascul și, folosind spermă de șoarece „normală”, au obținut pui de șoareci.
Pentru a duce această idee mai departe, ce s-ar întâmpla dacă am produce atât ovule, cât și spermă de la aceeași persoană și le-am folosi pentru a face embrioni? „Unibebelușul” nu ar fi o clonă, ci mai asemănător cu tine decât frații tăi. O idee și mai radicală numită „părinte multiplex” ar putea implica crearea de embrioni din patru persoane, care apoi ar fi folosiți pentru a produce ovule și spermă.
Tehnologie în dezvoltare
O altă tehnologie care ar putea încheia reproducerea așa cum o știm este puterea de a modifica ADN-ul unui embrion. Editarea țintită a anumitor secvențe din ADN-ul unei celule a devenit posibilă datorită unei unelte revoluționare, inventată în 2012, care vizează secvențele ADN-ului CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats).
Când editezi ADN-ul într-un embrion timpuriu, editezi ADN-ul în ceea ce vor deveni toate celulele sale – inclusiv ovulele și spermatozoizii săi. O astfel de modificare poate fi transmisă descendenților acestui embrion pe termen nelimitat.
Cea mai plauzibilă utilizare a acestei tehnologii de editare a ADN-ului este prevenirea bolilor sau a condițiilor de invaliditate la copii. Cel mai înfricoșător, deși implauzibil, este utilizarea tehnologiei pentru a crea „supercopii” care nu ar avea doar abilități mai mari, ci le-ar transmite și urmașilor lor. Unii cred că nu ar trebui să fie permis niciodată să schimbăm ADN-ul descendenților noștri, potențial pentru totdeauna; alții cred că nu ar trebui să-l folosim acum, deoarece nu este dovedit că este sigur sau eficient.
O altă tehnologie care ar putea face sexul pentru reproducere și mai redundant este dezvoltarea uterelor artificiale. Cu peste 90 de ani în urmă, în „O lume fericită”, Aldous Huxley a prezis o situație în care fătul uman s-ar dezvolta în sticle.
În 2017, cercetătorii au raportat menținerea vieții mieilor născuți cu o săptămână sau două mai devreme în saci de plastic umpluți cu lichid. Mai recent, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a organizat o întâlnire publică pentru a lua în considerare dacă, când și cum să desfășoare studii cu astfel de utere artificiale pe bebeluși.
Uterul artificial, pe cale să devină realitate
Aceste dispozitive sunt, de fapt, incubatoare timpurii. Ele ar putea amâna viabilitatea pentru copiii născuți prematur cu o săptămână sau două, de la (cel mult) aproximativ 22 de săptămâni de sarcină la aproximativ 20, dar acel copil tot ar trebui să fi petrecut patru luni și jumătate dezvoltându-se în interiorul unei femei.
Această metodă ar putea fi minunată pentru copiii născuți prematur și pentru părinții lor, dar nu ar face prea multă diferență pentru majoritatea dintre noi.
Însă un „veritabil” uter artificial – unul în care ar pute fi pus un embrion de șase sau șapte zile și ar putea ajuta la dezvoltarea sa timp de nouă luni într-un nou-născut sănătos – ar înlătura nu numai sexul din realizarea copiilor, ci și sarcina. Unii ar putea să primească tehnologia cu brațele deschise. Alții, fără îndoială, ar fi îngrijorați.
Toate acestea nu ar putea fi imposibile într-un viitor îndepărtat. O mare parte a cercetării pe termen lung se concentrează pe utilizarea celulelor stem pentru a crește organe umane. Accentul este pus pe organe vitale pentru transplanturi – rinichi, ficat, inimă – dar dacă acestea pot fi cultivate, de ce nu și un uter?
Imaginați-vă acel organ, crescut din celule stem ale unei femei, conectat la o mașină care ar furniza sânge, zahăr, oxigen și toți hormonii necesari, precum și tratamentul deșeurilor – apoi adăugați un embrion. Un astfel de „uter” ar putea, în teorie cel puțin, să înlocuiască uterul unei femei. Dar ar trebui? Copiii și nepoții noștri vor trebui, probabil, să ia această decizie.
