Spania se confruntă cu o criză diplomatică! 6.000 de migranți din Maroc au ajuns în enclava spaniolă Ceuta

Pe fondul unei tensiuni diplomatice dintre Madrid și Rabat, aproximativ 6.000 de migranți din Maroc au ajuns în enclava spaniolă Ceuta. În acest context, după ce mii de migranţi au ajuns înotând în enclava spaniolă din nordul Africii, Guvernul spaniol a desfăşurat trupe la Ceuta pentru a patrula la frontiera cu Marocul.

Bărcile înghesuite cu bărbați, femei și copii au trecut pe teritoriul spaniol, în timp ce multe alte persoane înotau sau chiar vâslau peste graniță.

Potrivit informațiilor, cel puțin 1 500 dintre cei care au trecut în Ceuta, un oraș care este separat de Maroc printr-un gard de 10 metri sunt adolescenți.

Autoritățile susțin că traversările au început luni la ora 02:00 dimineața în zona de frontieră din Ceuta cunoscută sub numele de Benzú și au fost apoi urmate de câteva zeci de persoane în apropierea plajei de est a Tarajal.

„Migranții au fost verificați de medicii Crucii Roșii înainte de a fi duși la un centru de primire, unde au fost reținuți”, a declarat luni un purtător de cuvânt al poliției.

Luna trecută, în jur de 100 de migranți au înotat în Ceuta în grupuri de 20-30 persoane. Majoritatea au fost deportați înapoi în Maroc.

„Printre altele, Spania a returnat în Maroc 1.500 din cei aproximativ 6.000 de migranţi care au intrat luni în enclava spaniolă Ceuta”, a anunţat ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, citat de France Presse.

Enclavele spaniole din Ceuta și Melilla au singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa, făcându-le puncte de intrare populare pentru migranții care caută o viață mai bună în Europa.

Migranții încearcă să ajungă la enclave fie înotând de-a lungul coastei, fie urcând gardurile înalte ale frontieră care îi separă de Maroc.

Valul de sosiri a venit într-un punct de tensiune între Madrid și Rabat din cauza prezenței în Spania a liderului mișcării de independență din Sahara Occidentală, scrie euronews.

Autoritățile din Rabat au reacționat furios după ce au apărut informații precum că liderul Frontului Polisario, Brahim Ghali, a fost tratat la un spital din Spania pentru COVID-19 de la mijlocul lunii aprilie.

La rândul său, potrivit reprezentanților guvernului, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a decis să anuleze o călătorie planificată la Paris din cauza crizei provocate de afluxul a mii de migranţi către enclava spaniolă Ceuta,

#criza diplomatica #Maroc #Spania

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.