La Chișinău va fi amplasată o stație automată de monitorizare continuă a aerului atmosferic de tip trafic, care va fi capabilă să înregistreze nivelul de poluare preponderent influențat de emisiile provenite de la automobile. Totodată, a fost coordonată şi stabilită locația de amplasare a stației – în perimetrul intersecției bulevardul Ștefan cel Mare – strada Alexei Sciusev – strada Mihail Viteazu, municipiul Chișinău.

„În scopul inițierii implementării unei rețele de monitorizare automată a calității aerului, Guvernul Federal al Germaniei, în cadrul programului global al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) „Consolidarea capacităților pentru implementarea politicii în domeniul climei în Balcanii de Vest, Europa Centrală și de Est și Asia Centrală”, a donat Republicii Moldova o stație automată de monitorizare continuă a aerului atmosferic de tip trafic, care va fi capabilă să înregistreze nivelul de poluare preponderent influențat de emisiile provenite de la automobile, cu software-ul, analizoarele de gaze și consumabilele incluse”, se arată în nota informativă a Agenției de Mediu.

Potrivit autorităților, stația propriu-zisă reprezintă o construcție modulară din tablă zincată, echipată cu 4 analizoare de gaze pentru investigarea oxizilor de azot, dioxidului de sulf, monoxidului de carbon, particulelor în suspensie (praf) PM10/PM2,5 cu consumabilele incluse, încorporate într-o construcție specifică; climatizator; calculator cu accesoriile corespunzătoare; cu dispozitive și elemente de racordare la curent electric.

Suplimentar, staţia prevede senzori de măsurare a parametrilor meteorologici: temperatura şi presiunea aerului, umiditatea şi cantitatea de precipitaţii.

Astfel, în urma celor menționate, în scopul asigurării monitorizării continue a calității aerului atmosferic, stația livrată urmează a fi racordată la energie electrică, supusă unor lucrări de mentenanță și pusă în funcțiune de către experții din Germania în comun cu experții locali în domeniul monitoringului, iar lansarea oficială a acesteia se preconizează în prima decadă a lunii ianuarie 2022.

#Agentia de Mediu #monitorizarea aerului #nivel de poluare #statie automata

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.