Diana Caraman nu va vorbi în parlament româna, până când pretinsa limbă moldovenească nu va deveni limbă de stat. Declarația a fost făcută de către deputata comunistă înainte de ședința Legislativului.

Parlamentara a lansat mai multe acuzații la adresa guvernării, invocând faptul că în 1994 în Constituție a fost indicat că limba vorbită pe teritoriul țării este moldoveneasca. În opinia sa, Legea Supremă a țării a fost modificată cu încălcarea procedurii.

„Până când nu veți recunoaște că limba este moldovenească, voi vorbi în limba de comunicare interetnică. Străbunica mea, tatăl meu, bunicul meu au vorbit moldoveneasca. Mă lipsiți de dreptul să vorbesc moldoveneasca, respectiv voi folosi limba de comunicare interetnică. (…)

Insist, pentru că așa m-a învățat străbunica. Limba este moldovenească”, a spus Caraman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Unul dintre membrii Comisiei care a elaborat Legea Supremă, Nicolae Osmochescu, afirmă că în primele versiuni ale documentului pretinsa moldovenească nu era menționată, însă ulterior au parvenit modificări, după ce s-au schimbat responsabilii care se preocupau de formarea textului Legii Supreme a țării.

Subiectul privind denumirea oficială a limbii de stat din Moldova a fost de-a lungul anilor subiect de manipulare utilizat de forțe politice pentru a atrage electoratul.Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

VIDEO Constituția Moldovei – la 31 de ani de la adoptare. Unul dintre autori: Moldoveneasca nu exista în primul proiect

#Constitutie #Diana Caraman #limba vorbită #moldovenească #romana

Guvernul prim-ministrului maghiar Peter Magyar va cere prelungirea unei derogări de un an de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care urmează să expire în noiembrie, a declarat joi ministrul de externe Anita Orban pentru site-ul de ştiri index.hu, relatează Reuters.

Acordul care exceptează Ungaria de la aplicarea sancţiunilor a fost negociat între preşedintele SUA, Donald Trump, şi fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani la conducere.

S&P Global, care a confirmat în luna mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, afirmă că peste 90% din importurile de petrol şi gaze ale ţării provin din Rusia prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria şi Serbia, transmite Digi24.

Dependenţa de importurile din Rusia este considerată o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, caracterizată de un consum intensiv de energie, pe fondul eforturilor mai ample ale Uniunii Europene de a se detaşa de energia rusă după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Anita Orban a declarat că Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancţiuni dincolo de luna noiembrie, adăugând că grupul energetic maghiar MOL are nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Deşi Viktor Orban a menţinut legături strânse cu Kremlinul, cabinetul maghiar a expulzat 10 diplomaţi ruşi din Ungaria în această lună, afirmând că aceştia au acţionat într-un mod incompatibil cu statutul lor.