Strategia de comunicare și sensibilizare, ELABORATĂ: Mesajele CHEIE privind reducerea riscului de expunere la mercur

A fost elaborată „Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” pentru anii 2021 – 2023. Acest lucru a fost posibil în cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul”.

Proiectul a fost implementat de către Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.

În context, strategia este destinată instituțiilor naționale şi actorilor cheie din domeniul mediului, sănătății, educației, mediului asociativ și neguvernamental ce desfășoară activități conexe acestui subiect, mediului de afaceri, precum și publicului larg, având drept scop de a reduce expunerea la obiectele în special de măsurare ce conțin mercur/sau produs de mercur, utilizate în sectorul de sănătate și nu doar, în special printre femei şi copii.

Astfel, pentru a sensibiliza și spori nivelul de conștientizare a publicului țintă cu privire la importanța eliminării și reducerii deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, urmează a fi desfășurate activități precum: evenimente media, comunicate de presă, reportaje și articole, infrografice, producții video, materiale informative și altele activități.

Mesajele cheie ce urmează a fi promovate în spațiul informațional se referă la:

Deșeurile de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur constituie pericole pentru sănătatea umană și pentru mediu;
Întreaga societate este responsabilă pentru eliminarea și reducerea deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur;
Din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur;
Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie să fie substituite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre);
Altele.

„Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului”, creată prin Hotărârea Guvernului nr.1249/2018, asigură implementarea proiectului de asistență oferit Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, semnat de partea moldovenească la 26 august 2020”.

Acest proiect se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.

#sensibilizare #risc de expunere #mercur #strategie #comunicare

Republica Moldova a reușit în ultimii ani cât unele state într-un deceniu, susține europarlamentarul român Dan Barna. Oficialul a relatat pentru Realitatea că actualmente este importantă credibilitatea liderilor pe plan internațional, iar Maia Sandu dă dovadă de această calitate.

Potrivit europarlamentarului, la Bruxelles Republica Moldova beneficiază actualmente de oportunități și este apreciată. Provocarea pentru noul Guvern, în opinia sa, ar fi creșterea economică așteptată de populație și absorbția fondurilor europene, a explicat Barna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Credibilitatea de care se bucură, pe de o parte, președinta Maia Sandu, pe de o parte, noul Guvern al premierului Munteanu, vicepremierul pe integrare europeană doamna Cristina Gerasimov, sunt realități foarte clare. La Bruxelles, Moldova beneficiază de o fereastră de oportunitate semnificativă în acest moment.

A reușit în ultimii ani să facă pași pe care alte țări nu i-au făcut în 10-15 ani. S-a întâmplat în 2-3 ani, ceea ce este un lucru remarcat și apreciat”, a menționat Barna.

Vorbind despre lecțiile pe care trebuie să le învățăm de la România, Barna a menționat că administrația de la București a aplicat mai multe reforme, însă unele instituții au recurs la „exces de zel” și prea multă birocrație, motiv pentru care anumite proiecte au fost blocate. Pe de altă parte, eurodeputatul a îndemnat să fie condamnate ilegalități precum frauda și furtul, punctând că persoanele care comit asemenea acțiuni trebuie să răspundă în fața legii.