Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Sturza despre ședința comună a Guvernelor: Mult PR și voie bună!

14 Feb. 2022, 12:08
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Feb. 2022, 12:08 // Actualitate //  Realitatea.md

Impresie artistică bună! Este aprecierea dată de fostul premier Ion Sturza ședinței comune a Guvernului României și Republicii Moldova. Fostul prim-ministru spune că deși toate deciziile luate în timpul ședinței erau cunoscute publicului de la Chișinău, astfel de evenimente de PR nu strică actualei guvernări.

„Deși conținutul în mare a fost o reiterare a deciziilor luate anterior la nivel de președinți, e util să avem și astfel de evenimente – cu puțin fast, mult PR și voie bună. Și podul de la Iași-Ungheni, și fondul de o sută de milioane de euro, și recunoașterea unei părți din diplome, burse – toate acestea merită să fi privite cu recunoștință”, a scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Ex-premierul Sturza spune că declarațiile șefilor Executivelor celor două state au avut nu doar formă, dar și conținut. Mai mult, Sturza s-a arătat convins că, în sfârșit, „dosarul” Moldovei a coborât de la Cotroceni în popor – parlament, guvern, primării. Fostul premier spune că o declarație crucială care a fost trecută cu vederea de presa de la Chișinău a fost cea a premierului de la București, care a menționat că România garantează securitatea Republicii Moldova, inclusiv cea energetică.

„Cunoscându-l puțin pe generalul Ciucă din interacțiunile în cadrul Institutului ASPEN pe teme de securitate, pot să vă spun că este un om rațional, echilibrat și nu face declarații de dragul declarațiilor. Orice cuvânt spus în spațiul public e bine gândit și verificat. Așa că în condițiile și provocările actuale de securitate din regiune, Ucraina, Transnistria, moldovenii pot să fie puțin mai liniștiți – România a deschis umbrela securității”, a mai scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Fostul premier a mai menționat că acum, lucrurile depind în mare măsură de autoritățile de la Chișinău, de modul cum va reuși Republica Moldova să implementeze deciziile și politicile agreate cu România și Uniunea Europeană. Struza a venit și cu pronosticuri de integrare europeană a Republicii Moldova în eventualitatea în care se va reuși aducerea țării noastre la standardele europene. Potrivit lui, este nevoie de un plan ambițios de armonizare a celor doua state – legislație, economie, infrastructură, sistem financiar, logistică, sisteme energetice, știință, cultură.

„Ar fi un proces firesc de ajustare în final la standardele UE și extinderea spațiului comun cu o piață și forță de muncă de circa 3 milioane de oameni. Nu e de neglijat! România + Republica Moldova intră în zece economii europene. Un eventual plan de ajustare trebuie finanțat. Iarăși trebuie să fim ambițioși. Există resurse interne, dar și ajutoare externe ale Moldovei. România ar putea să vină cu o alocare anuală raportată la PIB de 1,5-2%. Adică, 400-500 de milioane de euro”, se arată convins Sturza.

Fostul premier spune că deși pare mult, proiectul este unul perfect fezabil pentru România, care doar de la UE, în următorii 5 ani, va primi 50 de miliarde de euro.

„Ar fi bine să-i mulțumim lui Putin. Prin politica sa agresivă nu mai lasă nici o șansă de manevră pentru țări ca Republica Moldova. E timpul să fim ambițioși și să acceptăm umbrela deschisă de România”, a conchis Sturza.

 

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!