Impresie artistică bună! Este aprecierea dată de fostul premier Ion Sturza ședinței comune a Guvernului României și Republicii Moldova. Fostul prim-ministru spune că deși toate deciziile luate în timpul ședinței erau cunoscute publicului de la Chișinău, astfel de evenimente de PR nu strică actualei guvernări.

„Deși conținutul în mare a fost o reiterare a deciziilor luate anterior la nivel de președinți, e util să avem și astfel de evenimente – cu puțin fast, mult PR și voie bună. Și podul de la Iași-Ungheni, și fondul de o sută de milioane de euro, și recunoașterea unei părți din diplome, burse – toate acestea merită să fi privite cu recunoștință”, a scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Ex-premierul Sturza spune că declarațiile șefilor Executivelor celor două state au avut nu doar formă, dar și conținut. Mai mult, Sturza s-a arătat convins că, în sfârșit, „dosarul” Moldovei a coborât de la Cotroceni în popor – parlament, guvern, primării. Fostul premier spune că o declarație crucială care a fost trecută cu vederea de presa de la Chișinău a fost cea a premierului de la București, care a menționat că România garantează securitatea Republicii Moldova, inclusiv cea energetică.

„Cunoscându-l puțin pe generalul Ciucă din interacțiunile în cadrul Institutului ASPEN pe teme de securitate, pot să vă spun că este un om rațional, echilibrat și nu face declarații de dragul declarațiilor. Orice cuvânt spus în spațiul public e bine gândit și verificat. Așa că în condițiile și provocările actuale de securitate din regiune, Ucraina, Transnistria, moldovenii pot să fie puțin mai liniștiți – România a deschis umbrela securității”, a mai scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Fostul premier a mai menționat că acum, lucrurile depind în mare măsură de autoritățile de la Chișinău, de modul cum va reuși Republica Moldova să implementeze deciziile și politicile agreate cu România și Uniunea Europeană. Struza a venit și cu pronosticuri de integrare europeană a Republicii Moldova în eventualitatea în care se va reuși aducerea țării noastre la standardele europene. Potrivit lui, este nevoie de un plan ambițios de armonizare a celor doua state – legislație, economie, infrastructură, sistem financiar, logistică, sisteme energetice, știință, cultură.

„Ar fi un proces firesc de ajustare în final la standardele UE și extinderea spațiului comun cu o piață și forță de muncă de circa 3 milioane de oameni. Nu e de neglijat! România + Republica Moldova intră în zece economii europene. Un eventual plan de ajustare trebuie finanțat. Iarăși trebuie să fim ambițioși. Există resurse interne, dar și ajutoare externe ale Moldovei. România ar putea să vină cu o alocare anuală raportată la PIB de 1,5-2%. Adică, 400-500 de milioane de euro”, se arată convins Sturza.

Fostul premier spune că deși pare mult, proiectul este unul perfect fezabil pentru România, care doar de la UE, în următorii 5 ani, va primi 50 de miliarde de euro.

„Ar fi bine să-i mulțumim lui Putin. Prin politica sa agresivă nu mai lasă nici o șansă de manevră pentru țări ca Republica Moldova. E timpul să fim ambițioși și să acceptăm umbrela deschisă de România”, a conchis Sturza.

#Ion Sturza #Romania #sedinta comuna

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.