Sturza despre ședința comună a Guvernelor: Mult PR și voie bună!

Impresie artistică bună! Este aprecierea dată de fostul premier Ion Sturza ședinței comune a Guvernului României și Republicii Moldova. Fostul prim-ministru spune că deși toate deciziile luate în timpul ședinței erau cunoscute publicului de la Chișinău, astfel de evenimente de PR nu strică actualei guvernări.

„Deși conținutul în mare a fost o reiterare a deciziilor luate anterior la nivel de președinți, e util să avem și astfel de evenimente – cu puțin fast, mult PR și voie bună. Și podul de la Iași-Ungheni, și fondul de o sută de milioane de euro, și recunoașterea unei părți din diplome, burse – toate acestea merită să fi privite cu recunoștință”, a scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Ex-premierul Sturza spune că declarațiile șefilor Executivelor celor două state au avut nu doar formă, dar și conținut. Mai mult, Sturza s-a arătat convins că, în sfârșit, „dosarul” Moldovei a coborât de la Cotroceni în popor – parlament, guvern, primării. Fostul premier spune că o declarație crucială care a fost trecută cu vederea de presa de la Chișinău a fost cea a premierului de la București, care a menționat că România garantează securitatea Republicii Moldova, inclusiv cea energetică.

„Cunoscându-l puțin pe generalul Ciucă din interacțiunile în cadrul Institutului ASPEN pe teme de securitate, pot să vă spun că este un om rațional, echilibrat și nu face declarații de dragul declarațiilor. Orice cuvânt spus în spațiul public e bine gândit și verificat. Așa că în condițiile și provocările actuale de securitate din regiune, Ucraina, Transnistria, moldovenii pot să fie puțin mai liniștiți – România a deschis umbrela securității”, a mai scris Sturza pe pagina sa de Facebook.

Fostul premier a mai menționat că acum, lucrurile depind în mare măsură de autoritățile de la Chișinău, de modul cum va reuși Republica Moldova să implementeze deciziile și politicile agreate cu România și Uniunea Europeană. Struza a venit și cu pronosticuri de integrare europeană a Republicii Moldova în eventualitatea în care se va reuși aducerea țării noastre la standardele europene. Potrivit lui, este nevoie de un plan ambițios de armonizare a celor doua state – legislație, economie, infrastructură, sistem financiar, logistică, sisteme energetice, știință, cultură.

„Ar fi un proces firesc de ajustare în final la standardele UE și extinderea spațiului comun cu o piață și forță de muncă de circa 3 milioane de oameni. Nu e de neglijat! România + Republica Moldova intră în zece economii europene. Un eventual plan de ajustare trebuie finanțat. Iarăși trebuie să fim ambițioși. Există resurse interne, dar și ajutoare externe ale Moldovei. România ar putea să vină cu o alocare anuală raportată la PIB de 1,5-2%. Adică, 400-500 de milioane de euro”, se arată convins Sturza.

Fostul premier spune că deși pare mult, proiectul este unul perfect fezabil pentru România, care doar de la UE, în următorii 5 ani, va primi 50 de miliarde de euro.

„Ar fi bine să-i mulțumim lui Putin. Prin politica sa agresivă nu mai lasă nici o șansă de manevră pentru țări ca Republica Moldova. E timpul să fim ambițioși și să acceptăm umbrela deschisă de România”, a conchis Sturza.

#sedinta comuna #Ion Sturza #Romania

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.