Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    -0.0891%
  • USD
    17.3213
    -0.0981%
  • RUB
    0.2071
    -0.8691%
  • RON
    3.8106
    -0.1627%
  • UAH
    0.3876
    -0.0258%

Toate știrile

14 august 2026

SUA au un „respect profund pentru prietenul” Iohannis, dar reafirmă „susținerea deplină” pentru Rutte

02 Apr. 2024, 18:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
02 Apr. 2024, 18:55 // În Lume //  Elena Putregai

Cele 32 de state membre ale NATO poartă “dezbateri impresionante” pentru alegerea succesorului lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general NATO, iar aliații vor trebui să ajungă la “un consens privind unul dintre cei doi candidați”, și anume premierul olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis, a declarat marți, 2 aprilie curent, ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith.

“Suntem în mijlocul procesului de a alege” următorul secretar general al Alianței, a spus Smith, în cadrul unui briefing de presă online cu jurnaliști înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care va avea loc pe 3-4 aprilie, la Bruxelles.

Ambasadoarea Statelor Unite, care a transmis aprecieri pentru cei zece ani de mandat ai lui Jens Stoltenberg la cârma NATO, a precizat că există doi lideri care și-au anunțat oficial candidatura, numindu-i în acest sens pe Mark Rutte și Klaus Iohannis, Smith referindu-se la ambii ca fiind doi lideri “impresionanți” în cadrul Alianței.

“Noi, cei 32 de ambasadori din statele membre NATO, ne uităm la succesori potențiali. Există doi candidați oficiali. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda și pe președintele Iohannis din România”, a spus ea.

Descriind negocierile între ambasadorii aliați ca fiind “impresionante”, Julianne Smith a punctat că aliații vor trebui să ajungă la un consens în privința unuia dintre cei doi candidați “în săptămânile următoare” și “cel târziu până la summitul de la Washington”.

Diplomatul american a indicat că negocierile care se derulează vizează analiza candidaturilor, dar și argumente pro și contra în privința candidaților.

Sunt dezbateri în desfășurare cu privire la calificările acestor doi candidați impresionanți. Vom continua să dezbatem argumentele pro și contra cu privire la cei doi candidați până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei în săptămânile următoare, sperăm. Nu știm exact calendarul, dar vrem să ajungem la un rezultat mai devreme și nu mai târziu. Cred că cel mai târziu dorim să avem o decizie până la summitul de la Washington”, a răspuns ea, pe larg.

Julianne Smith a reafirmat susținerea Statelor Unite pentru Mark Rutte, în timp ce a transmis “aprecieri” pentru candidatura lui Klaus Iohannis.

“Îl susținem pe deplin pe Mark Rutte ca următor secretar general al NATO”, a spus ea, adăugând: “avem un respect profund pentru prietenul nostru președintele Iohannis și îl apreciem pentru că a intrat în competiție și îi urăm succes”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte.

Între timp, Iohannis și Rutte au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European. Cei doi lideri au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.

Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO. Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat și premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.

Între timp, au apărut și poziționări diferite din rândul statelor aliate. Aflat recent la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

De la Tallinn, premierul Kaja Kallas, ea însăși o potențială favorită la șefia Alianței, a precizat că Estonia este gata să îi susțină și pe Mark Rutte și pe Klaus Iohannis la funcția de secretar general NATO.

Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.

În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
14 Aug. 2026, 16:08
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
14 Aug. 2026, 16:08 // Slider //  Daniela Baranovschi

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking