Destinația preferată a românilor pentru vacanțe are, oficial, și cea mai gustoasă mâncare. Gastronomia grecească a fost desemnată cea mai bună din lume. Printre ingredientele indicate de cei care au făcut această analiză se numără fisticul, uleiul de măsline și fasolea Fava din Santorini. Imediat după Grecia, în clasamentul celor mai bune bucătării este Italia.

Bucătăria grecească a obținut un scor de 4,60 puncte din partea consumatorilor, iar bucătăria italiană 4,59.

Este o competiție gastronomică foarte strânsă între cele două țări, două destinații de vacanță pe care românii le aleg frecvent.

Dacă ne referim la bucătăria italiană, în top este pizza, care a cucerit întreaga lume, și care este foarte populară și în țara noastră. Preferată pare a fi pizza napoletană. Scoruri foarte bune au obținut și pastele, precum și rizotto. Bucătăria mexicană este pe locul 3 în lume. Acestea sunt recomandările pentru 2025 făcut de Taste Atlas, care a realizat un clasament al celor mai bune 100 de bucătării din lume.

Preparatele românești sunt și ele apreciate. Bucătăria care seamănă foarte mult și cu cea a Republicii Moldova este destul de sus în top, pe locul 24 din 100, cu un scor de 4,28 din 5, iar preparatele care sunt cel mai bine cotate sunt mujdeiul, ciorba rădăuțeană și sarmalele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #mancare

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.