Autoritățile din Franța au anunțat joi un set de măsuri menite să reducă consumul de energie în țară. Aceste măsuri includ acordarea de subvenții pentru instalarea de termostate inteligente în locuințe, dar și impunerea unor restricții privind orele de funcționare a becurilor și sistemelor de iluminat din magazine, scrie Bloomberg.

Comercianții care încalcă aceste reguli se expun unor amenzi ce pot ajunge până la 1.500 de euro, conform declarațiilor ministrului Tranziției Energetice.

Aceste măsuri anunțate joi se încadrează într-un plan mai amplu adoptat anul trecut, având ca scop reducerea utilizării instalațiilor de încălzire și a consumului de electricitate atât în sectorul public, cât și în cel privat. Aceste demersuri au devenit necesare în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze către Europa, iar funcționarea reactoarelor nucleare din Franța a fost afectată de pauze prelungite. Cu toate că prețurile la energie au scăzut în comparație cu nivelurile record atinse anul trecut, Europa se confruntă în continuare cu facturi mari la electricitate, pe măsură ce intensifică eforturile de combatere a schimbărilor climatice, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Ministrul Tranziției Energetice, Agnes Pannier-Runacher, a declarat că consumul combinat de electricitate și gaze naturale al Franței a scăzut cu aproximativ 12% față de nivelul anterior crizei, depășind astfel ținta inițială de reducere de 10% până în 2024.

„Obiectivul meu este ca această scădere să devină una structurală. Cumpătarea trebuie să devină o obișnuință”, a subliniat Pannier-Runacher într-un interviu acordat mai multor publicații.

Guvernul de la Paris va acorda subvenții care pot acoperi până la 80% din prețul unui „termostat inteligent” pentru locuințe, dispozitiv ce poate ajunge la costuri de până la 1.000 de euro. Șase furnizori de energie, inclusiv compania de stat Electricite de France SA, vor oferi contracte de furnizare care recompensează clienții care își reduc consumul de energie, conform declarațiilor Pannier-Runacher. De asemenea, o lege ce reglementează orele de funcționare ale sistemelor de iluminat din vitrine și proprietățile comerciale va fi intensificată, iar cei care încalcă aceste reguli vor fi amendați cu sume de până la 1.500 de euro.

În plus, Guvernul de la Paris, care deja acordă subvenții pentru car-sharing, va introduce reduceri de taxe pentru companiile care încurajează angajații să vină la serviciu cu bicicleta. Pannier-Runacher a mai subliniat că este crucial ca consumul de petrol să continue să scadă, după ce anul trecut s-a înregistrat o diminuare cu mai puțin de 2%.

Protestele din regiunea transnistreană sunt organizate de serviciile speciale locale, probabil la indicația politehnologilor de la Kremlin. Declarația îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, care a făcut-o în emisiunea „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

„Realitățile s-au schimbat. Acestea sunt proteste organizate, pseudoproteste, în spatele cărora stau serviciile speciale din regiune. Probabil, la indicația politehnologilor de la Kremlin, altfel nu se poate. Când KGB-ul sau MGB-ul îți organizează un protest, nu mai e protest. E o acțiune împotriva Chișinăului”, a spus analistul.

Tăbârță a descris participarea locuitorilor la astfel de evenimente drept „voluntar-forțată”. El consideră că Tiraspolul și-a pierdut deja unul dintre principalele instrumente de presiune asupra malului drept al Nistrului, dependența energetică.

Analistul a amintit că, în perioada sovietică, principalul nod energetic pentru Moldova și regiunea Odesa se afla pe malul stâng. Această infrastructură i-a permis mult timp Tiraspolului să influențeze Chișinăul.

„Acum, această pârghie principală nu mai există. Da, ei pot continua să hărțuiască școlile cu predare în limba română și fermierii, dar nu mai e pârghia puternică prin care puteau impune decizii Chișinăului”, a subliniat Tăbârță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizat un miting împotriva a ceea ce administrația locală numește „presiune economică” din partea Chișinăului. Înainte de miting, au apărut informații că bugetarii, angajații întreprinderilor și elevii sau studenții au fost obligați să participe. Potrivit IPN, studenții au fost amenințați cu probleme la examene și evaluări, iar angajații, cu sancțiuni disciplinare și concediere.

Biroul Politici de Reintegrare a calificat mitingul drept manipulare politică și încercare de a crea impresia unui sprijin popular pentru acuzațiile aduse Chișinăului. Reprezentanții instituției au subliniat că, în condițiile limitării libertăților civile, o astfel de acțiune nu reflectă voința liberă a locuitorilor regiunii.