Mașini luxoase fabricate în ultimii doi ani la preț de mii de euro sau unele vechi la câteva sute de lei. Vorbim despre automobilele primilor cinci candidați din partea Partidului Politic „ȘOR” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

În timp ce liderul acestora, Ilan Șor se bucură de câteva boliduri de lux, alți membri ai formațiunii fie circulă cu o singură mașină, fie merg cu transportul public.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Ilan Șor

Liderul Partidului Politic „ȘOR”, afacerist milionar și fost primar al orașului Orhei, Ilan Șor are o declarație de avere de-a dreptul intrigantă.

Acesta indică la CEC că are patru mașini, două dintre care sunt de lux. Este vorba despre un Bentley Continental, fabricat în 2010, pe care l-a cumpărat în 2014 la preț de aproape 2 milioane lei, echivalentul a aproximativ 120 000 de euro.

De asemenea, un alt Bentley al liderului formațiunii, de model Mulsane Extend fabricat în 2017, a fost cumpărat de Șor un an mai târziu. Pentru acest bolid, aspirantul la funcția de deputat ar fi achitat aproape 230 000 de euro.

Mai în glumă mai în serios, însă Ilan Șor se mai bucură de un autoturism de model Toyota Runner, fabricat în 1997 și cumpărat în 2006, la un preț simbolic de doar 400 lei.

La fel, Șor mai deține și un GAZ 2410, fabricat în 1988. Acesta l-a achiziționat în 2014 cu 5 000 lei.

Ce alte bunuri mai are în proprietate, aflați AICI.

Marina Tauber

Mai rău însă o duce colega de partid și vicepreședintele formațiunii, Marina Tauber. Aceasta indică în declarația sa de avere depusă la CEC doar un automobil.

Este vorba despre un Volkswagen passat fabricat în 2018. Tauber l-ar fi cumpărat în 2019 la un preț de aproape 20 000 de euro.

Pe piața auto din Moldova, pentru un astfel de automobil, în prezent, trebuie să scoți din buzunar peste 14 000 de euro.

Denis Ulanov

Jurist, avocat și membru al Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov are mai multe mașini decât liderul formațiunii, Ilan Șor. În declarația de avere depusă la CEC, milionarul în lei indică că are un Mercedes GLS400, fabricat în 2019. Ulanov l-ar fi cumpărat în același an cu….ZERO lei.

De asemenea, deputatul „ȘOR” declară și un VAZ 2102 din 1979. Pentru acest model vechi, Ulanov a achitat 5 000 de lei.

Între timp, se bucură și de un Suzuki SX4-S-Cross din 2017 pe care, la fel, la cumpărat în același an. Pentru acest automobil a scos din buzunar aproape 10 000 de euro.

Lista mașinilor nu se încheie aici. Ulanov mai are și o Mazda, fabricată anul trecut, pe care a cumpărat-o în 2020 cu peste 32 000 de euro.

La fel, în garajul deputatului mai este și un vehicol motorizat/Honda CB650R. Cumpărat și fabricant acum doi ani, Ulanov ar fi achitat puțin peste 8 000 de euro.

Petru Jardan

Deputat și fost director general interimar al Întreprinderii de stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan se pare că stă mai prost la capitolul automobile, cel puțin comparativ cu primii cinci membri ai formațiunii.

Jardan, indică la CEC, că nu are în proprietate nici un automobil.

Reghina Apostolova

În schimb, colega de partid, Reghina Apostolova se bucură de un Volkswagen passat fabricat în anul 2018 și cumpărat în 2019.

Comparând declarațiile de avere a Marinei Tauber și a Reghinei Apostolova, putem deduce că cele două au mers cel mai probabil „la shopping” împreună.

Pentru acest automobil, Apostolova a achitat, la fel ca și Tauber, în jur de 20 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul „ȘOR” în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 4 zile.

#alegeri #CEC #declaratii de avere #masini de lux #Partidul Șor

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.