Cel puțin o dată, mulți dintre noi ne-am pus întrebarea: la ce îmi folosește matematica în viață?

De ce este important să învățăm matematică?

Când suntem încă în școală suntem tentați să credem că vom avea nevoie de matematică doar dacă avem înclinații spre domeniul real. Iar cei care vor să meargă pe această cale vor învăța mai intens la materiile reale pentru a se putea folosi de ele, pe viitor. Din păcate este greșit să gândim în felul acesta. Dar, ne vom da seama mult prea târziu. Este foarte posibil să nu realizăm niciodată.

Matematica este o știință exactă. În urma unor calcule mai simple sau mai complicate, cu ajutorul ei, trebuie să ajungem la un rezultat clar. De aceea, cei care nu vor să profeseze într-un domeniu bazat pe științele exacte consideră că este inutil să aprofundeze matematica.

Cu toate acestea, mulți cercetători și profesori au ajuns la o concluzie foarte clară, în ceea ce o privește. Matematica este o știință foarte importată atât pentru cei care vor să profeseze cu ajutorul ei, cât și pentru restul. Ea ne influențează viața zilnică în mii de feluri.

Ca să înțelegem mai bine această ipoteză trebuie să ne punem întrebarea: Cum am ajuns să evoluăm așa? Când spun asta, mă refer atât la tehnologie cât și la fiecare dintre noi, la felul în care suntem construiți ca indivizi.

Cum ne modelează matematica?

Modul în care gândim, ca și oameni maturi, are la bază mai multe coordonate. Un cumul de factori din viața fiecăruia au determinat felul în care suntem construiți azi. De aceea, cei care și-au alocat timp și energie ca să învețe mai bine la școală, teoretic, sunt cei mai câștigați. ”Cea mai înaltă formă a gândirii pure există în matematică” a spus Platon.

E adevărat, nu toate materiile învățate în școală sau facultate ne vor contura viitorul în mod direct. Dar, toate își vor aduce aportul în modul nostru de gândire și în felul în care vedem viața la maturitate.

Așadar, matematica este o știință clară. Pentru a rezolva probleme și calcule de tip real, trebuie să cauți o metodă de rezolvare. De multe ori, poți găsi mai multe metode și doar un singur răspuns. În mod ciudat, fiecare exercițiu sau problemă de matematică rezolvată te-a făcut să fi ceea ce ești astăzi.

Marea majoritate a problemelor de matematică se bazează pe logică. Cu cât am făcut mai multe exerciții, cu atât logica noastră este mai dezvoltată. În timp ce căutai o soluție, practic ți-ai antrenat și exersat creierul să găsească alt mod de gândire. Astfel că, la maturitate vei putea găsi mult mai ușor și mai intuitiv rezolvări la probleme care nu au nici o legătură cu matematica, deoarece mintea ta este deja deschisă la astfel de provocări. O vei face în mod natural fără să bănui că acele exerciții ți-au folosit la ceva. De cele mai multe ori, credem că așa suntem noi. Unii mai deștepți și alții mai puțin dotați. De fapt, multitudinea de factori adunați de-a lungul vieții ne conturează mintea și existența.

Există mai multe metode de a rezolva o problemă. Unele chiar o rezolvă, dar altele nu. Totuși, noi căutăm mai multe variante. Prin acest lucru ne dezvoltăm creativitatea. Creativitatea nu este necesară doar în domeniile artei, așa cum am fi înclinați să credem. Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea de idei sau concepte noi. Astfel că, în viața de zi avem nevoie de creativitate.

Te-ai întrebat vreodată, de ce unii reușesc în viață, iar alții nu?

Oamenii care au mintea ageră și antrenată, de obicei, au mare încrede în ei. Reușita lor vine din faptul că alegerile pe care le fac sunt foarte bine gândite. Toată lumea gândește la ceea ce vrea să pună în acțiune. Dar, numai unii vor fi capabili să vadă toate laturile problemei la care se expun. Mintea lor este exersată să găsească toate variantele posibile la o problemă. De aceea, ei pot să facă o previziune mai clară a aceea ce va urma. Mintea lor este deja antrenată pentru așa ceva. Vor lua în calcul toate coordonatele posibile, nu doar ceea ce este evident. De multe ori noi o denumim „intuiție”. Dar, la baza ei stau ore de exerciții și probleme care au dus la o gândire rapidă, logică, focusată pe rezultat și adunată din toate variantele posibile.

Acum, dacă e să ne gândim în mod direct, cum ne ajută matematică în viață, să nu uităm că mulți dintre noi au urmat o carieră bazată pe ea. Astfel că, pentru a lucra în domeniul aerodinamicii ai nevoie de ecuații. Dezvoltarea noilor medicamente se bazează pe statistici. Sunt studii care arată, că un procent mare din populația angajată cu ajutorul matematicii își aduce un aport important la economia unei țări.

Algoritmul din spatele motorului de căutare Google a fost făcut tot cu ajutorul matematicii. Așa au ajuns să fie miliardari Larry Page și Sergey Brin. Nivelul de tehnologie din ziua de azi se datorează, în mare parte, matematicii. Inteligența Artificială, aplicațiile folosite, toate au la bază metode matematice. Sunt milioane de oameni care folosesc matematica în mod curent. Tot efortul lor a dus la ceea ce avem astăzi.

Cu ce ne ajută matematica în viața de zi cu zi?

Dacă ne gândim la scopul matematicii dintr-o perspectivă strictă, în viața de zi cu zi, noi o folosim mereu. Dacă ești bucătar, tâmplar, mecanic, vânzător, medic, inginer sau om de știință cu siguranță ai nevoie de calcule matematice. Toată lumea are nevoie de ea, inclusiv în activitățile cotidiene. Ea te ajută să îți gestionezi timpul eficient sau să îți economisești banii. Dacă faci sport trebuie să îți calculezi timpul, strategia, distanța sau caloriile. Pentru gătit, va trebui să îți calculezi cantitățile necesare.

În concluzie, modul în care ne trăim este reflexia a ceea ce suntem. Experiențele și abilitățile acumulate sunt cele care ne definesc. Construcția noastră, alegerile pe care le facem, felul în care profităm de oportunități, modul în care reacționăm sunt realități care vin din gândirea noastră. Modul de gândire, al fiecăruia dintre noi, s-a format în timp, strat cu strat. La baza lui, în mod evident, stă matematica.

#matematica #scoala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.