Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran, armata ideologică a țării, a anunțat miercuri, 8 aprilie curent, că a doborât o dronă Hermes 900 în orașul Lar (în sudul țării), denunțând o încălcare a armistițiului convenit și a avertizat asupra unui riposte puternice la alte încălcări, relatează hotnews.ro.

„O dronă avansată de tip Hermes 900 a fost detectată, interceptată și distrusă în spațiul aerian de deasupra orașului Lar, în provincia Fars, prin focul unui sistem modern de apărare antiaeriană al Gardienilor Revoluției”, a informat acest corp militar de elită, potrivit agenției Tasnim.

Gărzile Revoluționare au avertizat că pătrunderea oricărui avion „inamic” – referindu-se la Statele Unite și Israel – în spațiul aerian al țării, chiar și fără a desfășura operațiuni ofensive, va constitui o încălcare a armistițiului și „va primi un răspuns ferm și puternic”.

Iranul a raportat în cursul dimineții un atac asupra rafinăriei de petrol în insula Lavan, situată în Golful Persic.

Gărzile Revoluționare din Iran avertizează că stau cu „degetul pe trăgaci”

Presupusul atac a avut loc la câteva ore după ce, în zorii zilei de miercuri (ora Iranului), a intrat în vigoare armistițiul de două săptămâni între Iran și SUA.

Teheranul și Washingtonul au convenit, de asemenea, să înceapă negocieri vineri la Islamabad pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie.

În timpul conflictului, Statele Unite și Israelul au bombardat zilnic instalații militare, nucleare și energetice, precum și situri civile, cum ar fi spitale și universități din Iran, care a răspuns cu atacuri asupra intereselor SUA în regiune și în țările vecine și cu închiderea Strâmtorii Ormuz.

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că administrația sa consideră că regimul de la Teheran a fost „schimbat” și că SUA vor colabora „îndeaproape” cu conducerea iraniană.

Armata ideologică a țării, a declarat miercuri că „nu are încredere” în promisiunile Statelor Unite și a afirmat că va răspunde la orice agresiune americană sau israeliană care va avea loc în timpul armistițiului.

Totodată, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a evocat miercuri „încălcări ale încetării focului” de către Israel în Liban, în cursul unei convorbiri telefonice cu comandantul forțelor armate din Pakistan, țară mediatoare a fragilului armistițiu între SUA și Iran, potrivit unui comunicat, citat de AFP. Israelul declarase din capul locului că nu va bombarda obiective iraniene, dar a subliniat că va ataca poziții ale miliției șiite Hezbollah în Liban.

Abbas Araghchi și puternicul șef al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir au „subliniat importanța (…) punerii în aplicare a punctelor din acord” între cele două țări pentru „consolidarea păcii și a securității în regiune”, se mai spune în document.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#tensiuni #Iran #armistitiu #SUA

Odată cu victoria lui Peter Magyar la alegerile parlamentare din Ungaria, piața valutară a înregistrat o reacție rapidă, forintul maghiar coborând sub pragul de 366 față de euro, un nivel fără precedent în ultimii 4 ani, potrivit presei maghiare.

În contextul evoluțiilor din piață, investitorii anticipează o posibilă schimbare de politică economică și o eventuală deblocare a fondurilor Uniunii Europene, deși tensiunile geopolitice, inclusiv invazia din Orientul Mijlociu, ar putea influența direcția piețelor.

Potrivit analiștilor, adevăratul test va veni după deschiderea bursei de luni, când va fi clar dacă mișcările recente reflectă euforia electorală sau o tendință stabilă.

Cu o zi înainte de alegeri, un euro se situa la 376,56 forinți. După rezultatul obținut de partidul Tisza, cursul de schimb a scăzut cu aproximativ 8 puncte față de închiderea de vineri, ceea ce înseamnă o apreciere a monedei maghiare de aproape 2% în doar câteva ore.

Aprecierea forintului s-a reflectat și în raport cu dolarul american, unde nivelul nu mai fusese atât de redus din februarie 2022, moneda maghiară ajungând la 313,5 forinți pentru un dolar.

De asemenea, forintul s-a întărit față de monedele regionale – cu 2,3% în raport cu zlotul polonez și atingând un minim al ultimilor patru ani față de coroana cehă. Evoluția a avut loc pe fondul unei piețe bursiere închise la Budapesta și al unor tranzacții cu lichiditate redusă, în care au fost implicați și investitori mai puțin familiarizați cu forintul.

Totodată, victoria partidului Tisza a ajuns pe prima pagină a publicației The Wall Street Journal, ceea ce a amplificat reacțiile piețelor internaționale.

În paralel, investitorii mizează pe posibilitatea deblocării fondurilor europene înghețate pentru Ungaria. O eventuală ameliorare a relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles ar putea conduce la eliberarea a 8,4 miliarde de euro din Fondul de Coeziune și a 9,5 miliarde de euro din Fondul de Redresare, măsuri care ar susține suplimentar moneda maghiară.

De asemenea, ar putea fi aprobat un împrumut preferențial de 17,4 miliarde de euro prin programul SAFE, cu impact asupra economiei Ungariei. Analiștii menționează că forintul ar putea continua trendul de apreciere dacă noua guvernare va prezenta rapid un plan concret privind adoptarea monedei euro.