Noțiunea de „trădare de patrie” va fi reglementată mai clar în legislație. Joi, 30 mai curent, a fost votat amendamentul propus de deputatul PAS Igor Chiriac, care are drept scop consolidarea cadrului normativ în domeniul asigurării securității statului și combaterii eficiente a activității infracționale de natură să aducă atingere a suveranității, independenței, unității, indivizibilității securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova.

Este vorba de modificarea articolului 337 din Codul penal al Republicii Moldova.

Amendamentul a fost elaborat cu scopul de a consolida cadrul normativ în domeniul asigurării securității statului și de a combate activitatea infracțională care vizează suveranitatea, independența, unitatea, indivizibilitatea, securitatea sau capacitatea de apărare a Republicii Moldova.

Astfel, se propune ca în Codul Penal să se stipuleze că „trădarea de patrie, adică fapta săvârşită intenţionat, de către un cetăţean al Republicii Moldova, împotriva suveranităţii, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanţilor lor, este exprimată prin: trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat; spionaj; divulgare a secretului de stat; acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului.” Respectiv, se urmărește conferirea acestei norme de incriminare o claritate mai bună, prin consfințirea trăsăturilor esențiale ale faptelor infracționale care definesc trădarea de patrie, precum și protejarea valorilor fundamentale existenței statului, care sunt consfințite expres în Constituție.

De asemenea, se propune introducerea unei forme suplimentare a trădării de patrie. Este vorba despre acordarea de ajutor unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului. Acest lucru se poate exprima inclusiv prin campanii de dezinformare, activitate organizată, într-o anumită perioadă de timp, pusă la cale pentru a realiza obiective ostile prin dezinformarea societății, activitate care este de natură să aducă atingere suveranităţii, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova.

Potrivit fostului președinte de țară, socialistul Igor Dodon, scopul amendamentelor elaborate de PAS cu privire la trădare de patrie este să distrugă definitiv opoziția și să o închidă sau să anuleze cetățenia moldovenească celor care reprezintă o amenințare pentru actuala guvernare. „Următoarea guvernare va folosi aceleași metode pentru a lovi în Maia Sandu și echipa ei”, a promis el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amendament #Igor Dodon #PAS #trădare de patrie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.