Republica Moldova este într-o perioadă în care trebuie să-și definitiveze, să-și lanseze o nouă strategie de securitate națională. De o asemenea părere este Iulian Chifu, consilierul prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, expert român în securitate și apărare.

Chifu susține de asemenea că, Ministerul Apărării, ulterior va trebui să elaboreze acea strategie de apărare a Republicii Moldova, pentru „a ne racorda la situația actuală din regiune”.

„Standardele sunt în primul rând standarde NATO, pentru că NATO este organizația care la nivelul euro-atlantic se ocupă de componenta de apărare comună. E vorba de o inter-operabilitate, care este în construcție de ceva vreme. O parte din militarii Armatei Naționale a Republicii Moldova participă la operațiuni internaționale de menținere a păcii, Bosnia și Herțegovina, sunt cel puțin două misiuni în care se află și au fost implicați. Deci, un proces de interoperabilitate este mai vechi. Procesul la nivelul NATO se cheamă DCBI – Inițiativa de Reconstrucție a Capacității de Apărare și în acest cadru sunt un număr de proiecte care sunt în derulare. Pe relația cu Uniunea Europeană sunt două fonduri – Fondul pentru Apărare și Fondul pentru Pace. Fondul pentru Apărare nu era deschis statelor asociate. În cazul Fondului pentru Pace, de aici Republica Moldova are 40 de milioane de euro care vor veni, iar direcțiile în care se dezvoltă bilateral, multilateral în primul rând, cu România, deci responsabil pe un număr de dezvoltări, sunt foarte vaste, sunt multiple și ele merg la antrenarea trupelor speciale, la pregătirea de luptă, la construcția doctrinelor”, a spus Chifu în cadrul unui interviu pentru Realitatea.md.

Expertul afirmă că „în prezent nu se poate de operat cu documente care datează din perioada când nu era un război în apropierea granițelor, a unor schimbări pe care afectează toată lumea, mai cu seamă Republica Moldova, atât din punct de vedere militar, cât și energetic și alimentar”.

Întrebat dacă un stat, care are stipulat în Constituție statutul de țară neutră, precum este Republica Moldova poate beneficia sau conlucra cu NATO la nivel de îmbunătățire a situației tehnico-materială sau de profesionalizare a militarilor, Iulian Chifu, a declarat că „da, întrucât este vorba de un stat partener, mai cu seamă vulnerabil”.

„Summitul NATO de la Madrid a stabilit că, se alocă statutul de stat partener, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina – intră în discuție, Ucraina, mai specific pe o direcție mult mai consistentă. În ceea ce prevede Republica Moldova, o prevedere constituțională de această factură nu împiedică ca un stat să se apere. Dacă luăm spre comparație state neutre precum Elveția, cheltuiește pentru domeniul de apărare per capita cel mai mult din lume, mai mult ca Statele Unite. Elveția, stat care este undeva în mijlocul Europei, adică teritorial cumva este protejată din toate direcțiile. Nu poți reununța la apărare pentru că țara are statut de neutralitate. Este o „nonstrategie”. Noi vrem să ne asigurăm securitatea prin renunțare la apărare. Care guvern responsabil refuză să-și apere cetățenii, când războiul este chiar în țara vecină?”, se întreabă Chifu.

Consilierul prim-ministrului României își mai argumentează teza din considerentul că „planul Rusiei este de a ajunge cu războiul până în Odesa, iar apoi chiar în regiunea separatistă a Moldovei – Transnistria”.

„Atâta timp cât există un asemenea plan nu poți să-l ignori. E o fereastră de oportunitate. Trebuie regândit și reconstruită capacitatea militară la nivelul la care și-o permite statul Republica Moldova. Trebuie adusă la un nivel de interoperabilitate și care să se poată apăra, nu de armata Federației Ruse, pentru că asta nu o să o poată face niciodată singură. Hai să zicem sistemele de alianțe o să joace un rol sau alte formule care pot ajuta”, a conchis Iulian Chifu.

Precizăm că, Republica Moldova beneficiază de suport pentru profesionalizarea Armatei Naționale, inclusiv prin dotarea cu tehnică militară, logistică și combaterea atacurilor cibernetice. Aceste acțiuni nemulțumește opoziția parlamentară și cea extraparlamentară, care spune că „nu ar trebui să beneficiem de astfel de suport, pentru că suntem țară cu statut neutru, stipulat în Constituție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iulian Chifu #Moldova #NATO #stat neutru

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.