Republica Moldova este într-o perioadă în care trebuie să-și definitiveze, să-și lanseze o nouă strategie de securitate națională. De o asemenea părere este Iulian Chifu, consilierul prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, expert român în securitate și apărare.
Chifu susține de asemenea că, Ministerul Apărării, ulterior va trebui să elaboreze acea strategie de apărare a Republicii Moldova, pentru „a ne racorda la situația actuală din regiune”.
„Standardele sunt în primul rând standarde NATO, pentru că NATO este organizația care la nivelul euro-atlantic se ocupă de componenta de apărare comună. E vorba de o inter-operabilitate, care este în construcție de ceva vreme. O parte din militarii Armatei Naționale a Republicii Moldova participă la operațiuni internaționale de menținere a păcii, Bosnia și Herțegovina, sunt cel puțin două misiuni în care se află și au fost implicați. Deci, un proces de interoperabilitate este mai vechi. Procesul la nivelul NATO se cheamă DCBI – Inițiativa de Reconstrucție a Capacității de Apărare și în acest cadru sunt un număr de proiecte care sunt în derulare. Pe relația cu Uniunea Europeană sunt două fonduri – Fondul pentru Apărare și Fondul pentru Pace. Fondul pentru Apărare nu era deschis statelor asociate. În cazul Fondului pentru Pace, de aici Republica Moldova are 40 de milioane de euro care vor veni, iar direcțiile în care se dezvoltă bilateral, multilateral în primul rând, cu România, deci responsabil pe un număr de dezvoltări, sunt foarte vaste, sunt multiple și ele merg la antrenarea trupelor speciale, la pregătirea de luptă, la construcția doctrinelor”, a spus Chifu în cadrul unui interviu pentru Realitatea.md.
Expertul afirmă că „în prezent nu se poate de operat cu documente care datează din perioada când nu era un război în apropierea granițelor, a unor schimbări pe care afectează toată lumea, mai cu seamă Republica Moldova, atât din punct de vedere militar, cât și energetic și alimentar”.
Întrebat dacă un stat, care are stipulat în Constituție statutul de țară neutră, precum este Republica Moldova poate beneficia sau conlucra cu NATO la nivel de îmbunătățire a situației tehnico-materială sau de profesionalizare a militarilor, Iulian Chifu, a declarat că „da, întrucât este vorba de un stat partener, mai cu seamă vulnerabil”.
„Summitul NATO de la Madrid a stabilit că, se alocă statutul de stat partener, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina – intră în discuție, Ucraina, mai specific pe o direcție mult mai consistentă. În ceea ce prevede Republica Moldova, o prevedere constituțională de această factură nu împiedică ca un stat să se apere. Dacă luăm spre comparație state neutre precum Elveția, cheltuiește pentru domeniul de apărare per capita cel mai mult din lume, mai mult ca Statele Unite. Elveția, stat care este undeva în mijlocul Europei, adică teritorial cumva este protejată din toate direcțiile. Nu poți reununța la apărare pentru că țara are statut de neutralitate. Este o „nonstrategie”. Noi vrem să ne asigurăm securitatea prin renunțare la apărare. Care guvern responsabil refuză să-și apere cetățenii, când războiul este chiar în țara vecină?”, se întreabă Chifu.
Consilierul prim-ministrului României își mai argumentează teza din considerentul că „planul Rusiei este de a ajunge cu războiul până în Odesa, iar apoi chiar în regiunea separatistă a Moldovei – Transnistria”.
„Atâta timp cât există un asemenea plan nu poți să-l ignori. E o fereastră de oportunitate. Trebuie regândit și reconstruită capacitatea militară la nivelul la care și-o permite statul Republica Moldova. Trebuie adusă la un nivel de interoperabilitate și care să se poată apăra, nu de armata Federației Ruse, pentru că asta nu o să o poată face niciodată singură. Hai să zicem sistemele de alianțe o să joace un rol sau alte formule care pot ajuta”, a conchis Iulian Chifu.
Precizăm că, Republica Moldova beneficiază de suport pentru profesionalizarea Armatei Naționale, inclusiv prin dotarea cu tehnică militară, logistică și combaterea atacurilor cibernetice. Aceste acțiuni nemulțumește opoziția parlamentară și cea extraparlamentară, care spune că „nu ar trebui să beneficiem de astfel de suport, pentru că suntem țară cu statut neutru, stipulat în Constituție”.
