„Pe 15 noiembrie 2020, acum 3 ani, împreună cu cetățenii am obținut o victorie importantă!”, este mesajul publicat de șefa statului miercuri, 15 noiembrie, pe rețelele de socializare, zi în care împlinește trei ani de când a fost aleasă în funcția de președinte al Republicii Moldova.

„O victorie nu doar împotriva unui regim corupt, care bloca orice șansă de dezvoltare a Moldovei. Dar și o victorie pentru un viitor mai bun, o victorie a optimismului în fața deznădejdii, o victorie a unității moldovenilor și a puterii noastre de a ne decide soarta. Victoria de acum 3 ani a fost victoria cetățenilor, de acasă și din diasporă, care au crezut în Moldova!

În ciuda unei lupte nedrepte, în ciuda oricăror piedici, moldovenii s-au mobilizat fără precedent și am reușit să creăm o unitate de neînvins. Împreună am pornit pe un drum lung și dificil spre crearea unui stat cu adevărat liber, european, care să aibă grijă de toți cetățenii săi. Victoria nu a fost o destinație, ci un început. Și vom merge înainte pentru a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat și pentru a lăsa copiilor și tinerilor o Moldovă mai bună”, a scris președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la care au participat Maia Sandu și Igor Dodon, primii doi candidați clasați după primul tur. Potrivit rezultatelor preliminare, prezența la vot a fost de 52,78%, iar candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost aleasă președinte al Republicii Moldova. Rezultatele finale ale alegerilor au fost validate de Comisia Electorală Centrală și confirmate de Curtea Constituțională.

În turul doi, Maia Sandu a fost aleasă cu votul a aproape 940 de mii de moldoveni, iar Igor Dodon de aproape 700 de mii de oameni. A fost învestită în funcție în data de 24 decembrie și a început mandatul odată cu depunerea jurământului constituțional în fața deputaților, a membrilor Curții Constituționale și a cetățenilor.

Maia Sandu este prima femeie președintă a Republicii Moldova. Totodată, este al șaselea președinte al Republicii Moldova și al patrulea șef de stat ales prin vot direct după Mircea Snegur (1991 – 1997), Petru Lucinschi (1997 – 2001) și Igor Dodon (2016 – 2020). Alți doi președinți, Vladimir Voronin (2001 – 2009) și Nicolae Timofti (2012 – 2016) au fost aleși de Parlament.

#3 ani #Maia Sandu #presedinte

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.