Urbanistul Mihai Moțcanu-Dumitrescu a prezentat miercuri, 23 septembrie, trei studii pentru noul Plan Urbanistic General al capitalei, la a treia rundă de consultări publice (CP-03) privind PUG Chișinău 2040. Documentele analizează dezvoltarea economică, infrastructura edilitară și serviciile publice, potrivit Primăriei.

Moțcanu-Dumitrescu este cadru didactic la Universitatea „Ion Mincu” din București și la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Cele trei studii discutate în cadrul CP-03 fac parte din setul celor 12 studii de fundamentare pentru elaborarea PUG Chișinău 2040. În primele două runde au fost consultate șase studii privind circulația și transporturile, cooperarea teritorială, profilul sociologic și socio-demografic, locuirea și dezvoltarea teritorială. Alte trei studii urmează să fie supuse consultării publice în cadrul unei runde ulterioare.

Studiile de fundamentare vor contribui la elaborarea concepției PUG Chișinău 2040 și la definirea viitoarelor direcții de dezvoltare urbană.

Reactualizarea documentului este necesară în contextul transformărilor prin care a trecut municipiul de la aprobarea actualului Plan Urbanistic General, în anul 2007, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea zonelor rezidențiale, mobilitatea, infrastructura și necesitățile locuitorilor.

La discuții a participat și viceprimara municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, care a subliniat importanța unei fundamentări solide a studiilor și a unei participări cât mai largi la procesul de consultare. Aceasta a menționat că, în baza studiilor, urmează să fie conturate propunerile relevante pentru dezvoltarea municipiului, iar recomandările și observațiile recepționate în perioada consultării vor fi colectate și analizate. Ulterior, va fi prezentat feedback privind modul în care acestea vor fi reflectate în documentele finale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consultarea continuă până pe 7 octombrie. Propunerile pot fi trimise pe platformele pug.chisinau.md și consultari.dgaurf.md, la adresa pug@dgaurf.md sau la sediul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 83.

#Chisinau #consultări #pug 2040

Șeful Consiliului de administrație al companiei FLYONE, Vlad Cebotari, pune la dubii modul în care funcționează Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Acesta afirmă că are „suficiente informații” pentru a crede că ședințele Consiliului nu se petrec.

Declarațiile au fost făcute în contextul disputei dintre FLYONE și autorități privind aplicarea legislației referitoare la investițiile în domenii considerate de importanță pentru securitatea statului. Potrivit acestuia, compania a încercat în repetate rânduri să obțină explicații de la autorități cu privire la investițiile pentru care FLYONE ar fi trebuit să solicite aprobarea prealabilă a Consiliului, dar fără succes.

„Și aici a început corespondența, „dansul” nostru de corespondență pe această speță cu autoritățile. I-am întrebat la ce investiții se referă? Pentru că noi nu știm despre care investiții este vorba, care sunt subiectul aprobării prealabile de către Consiliu”, a spus Cebotari în cadrul emisiunii ”Gonța Media”.

El afirmă că legislația stabilește expres ce tipuri de investiții intră sub incidența mecanismului de examinare și niciuna din ele nu vizează activitatea FLYONE.

„Noi le dăm extrasul din Legea nr. 174/2021, care spune foarte clar că există domenii de importanță pentru securitatea statului și le listează. Este vorba despre anumite tipuri de investiții în aceste domenii. Iar tipurile de investiții sunt deja listate la literele A, B, C, D, E, F și sunt foarte simple”, a explicat Cebotari.

Cebotari susține că FLYONE nu a realizat investițiile pentru care ar fi fost necesară o asemenea aprobare și că anumite cheltuieli și tranzacții comerciale nu pot fi tratate drept investiții în sensul legii. Mai mult, a transmis autorităților informațiile solicitate și a indicat oficial că nu a efectuat investiții de natura celor supuse aprobării prealabile.

„Dacă tu cumperi servicii, combustibil, handling, dacă faci leasing de nave, dacă faci vânzare de bilete, vânzare de produse alimentare, prin aceste tranzacții tu nu obții controlul unui operator de importanță pentru securitatea statului. Prin aceste operațiuni, acest tip de costuri nu pot fi tratate ca investiții în sensul prezentei legi. Noi suntem dispuși să le prezentăm tot ce doresc. Noi investiții n-am făcut, nu facem, iar legea nu se aplică retroactiv. Pentru că articolul 7 prevede foarte clar că este vorba despre o aprobare prealabilă a acestor investiții și nu post-factum”, a declarat Vlad Cebotari.

Acesta a mai precizat că reprezentanții companiei au încercat să participe la ședințele Consiliului și să ofere explicații, însă FLYONE nu au fost niciodată invitați: „Avem dreptul, conform Codului administrativ, să fim solicitați, să fim prezenți la ședințele în care se examinează subiectele care ne vizează. Și solicităm să facem uz de acest drept, să venim să vă explicăm măcar acolo unde aveți întrebări, pentru că noi nu avem ce ascunde. Nicio astfel de solicitare nu a fost luată în calcul. Niciodată nu am fost invitați, nu am participat la ședințe”.

În acest context, el a pus la îndoială însuși faptul că aceste ședințe au avut loc.

„Eu, apropo, am dubii că aceste ședințe se petrec. Am suficiente informații să fiu convins, subiectiv, că ședințele nici nu se petrec”, a declarat Vlad Cebotari.

Anterior, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care este membru din oficiu în Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, instituția care a notificat oficial FLYONE cu privire la măsura aplicată companiei, a recunoscut public că nu a participat la ședința din 22 iunie, când a fost probată decizia. Tot Bolea spunea că nu știa nimic despre compania Polaris Aviation Group, deși decizia privind autorizarea activității acesteia a fost luată în cadrul aceleiași ședințe.