Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru a adânci şi mai mult Canalul Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi, 30 mai curent, ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov.

Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean menţionat a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat. â

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului.

#Bâstroe #Romania #Ucraina

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.