Exact acum un an, în timpul unui briefing de presă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că noul tip de coronavirus COVID-19 este o pandemie. Unii experți consideră că declarația OMS a venit prea târziu.

„La începutul lunii ianuarie am știut că aceasta este o pandemie și mulți dintre noi insistam pe acest lucru”, a spus Michael Mina, profesor asistent de epidemiologie la T.H. Public Health School Chan.

„În momentul în care am văzut că virusul se răspândea în toată Asia de Est, Asia de Sud-Est și în Orientul Mijlociu, în doar câteva săptămâni de la prima descoperire, ar fi trebuit să-l declarăm ca virus pandemic. Nu am făcut-o, nu a făcut-o nimeni”, a adăugat el.

Până când COVID ar fi fost declarat ca pandemie în martie anul trecut, existau deja peste 118.000 de cazuri confirmate ale virusului în 114 de țări și peste 4.000 de decese. Multe țări europene au fost închise în aceeași săptămână, pe fondul spitalizărilor masive.

Exact un an mai târziu, ne pomenim cu peste 118 milioane de cazuri și 2,6 milioane de decese la nivel global, reprezentând o creștere cu 99.000% a numărului de infecții.

În declarația sa din 11 martie 2020, directorul general al OMS a avertizat că îi vine greu să folosească cuvântul „pandemie”, însă a cerut să fie luat în serios pe cât de mult este posibil.

„Pandemia nu este un cuvânt care să fie folosit într-un mod neglijent”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, justificându-și gestul. „Cazurile au crescut de 13 ori în două săptămâni și numărul țărilor afectate s-a triplat”.

„Este un cuvânt care, dacă este folosit în mod abuziv, poate provoca teamă nerezonabilă, ce ar duce în cele din urmă la suferințe și morți inutile”.

Mulți experți susțin că aceasta este probabil cea mai gravă pandemie din ultimul secol, deoarece a răsturnat viața oamenilor la nivel global, generând un impact similar cu cel al pandemiei de gripă spaniolă din 1918, responsabilă de zeci de milioane de decese.