În ultimul an, fiecare moldovean a savurat în medie 7,7 kg de pomușoare, dezvăluind o creștere semnificativă față de anul 2016, când consumul mediu era de doar 3,1 kg. Această cifră impresionantă reflectă dragostea tot mai mare a locuitorilor pentru aceste fructe delicioase și sănătoase, potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, transmite bani.md.

Aproape 95% din pomușoarele consumate, adică 7,3 kg per capita, provin din producția locală, subliniind contribuția semnificativă a agricultorilor moldoveni la piața de pomușoare. Restul, aproximativ 0,4 kg per capita, reprezintă importuri, de obicei aduse în afara sezonului de producție internă.

Mai mult, datele arată că pentru fiecare kilogram de pomușoare importate, Republica Moldova a exportat aproximativ 2,5 kg de pomușoare, evidențiind un echilibru comercial favorabil în acest sector.

Această ascensiune spectaculoasă a consumului de pomușoare este susținută de eforturile agricultorilor locali, care au reușit să crească intens producția în ultimii ani. Agricultura moldovenească a demonstrat astfel capacități remarcabile de adaptare și creștere în fața cererii crescânde pentru produsele agricole.

În ceea ce privește preferințele de consum, căpșunile domină cu peste 50% din totalul consumului de fructe de pădure, urmate de zmeură cu aproape 40%, în timp ce pomușoarele completează topul cu mai puțin de 10%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #import #pomusoare #prețuri #Republica Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.