Ponderea moldovenilor din diasporă, care au votat la alegerile prezidențiale a fost mult mai mare în secțiile de votare din țările membre ale Uniunii Europene, decât în cele deschise în Rusia sau alte state CSI, iar dacă unele instituții ale statului încearcă să „încline balanța spre un anumit concurent electoral, ar trebui să ia în calcul mai întâi faptele”. Declarațiile aparțin expertului, Igor Boțan.

„Afirmațiile precum că responsabili de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău încearcă să încline balanța spre un anumit concurent electoral nu este adevărată. Atunci când facem afirmații, trebuie să ne bazăm pe fapte. Ministerul de externe a anunțat că intenționează să deschidă 190 de secții de votare peste hotare, față de 136 cât au fost la alegerile prezidențiale din 2020. La alegerile anterioare, au fost deschise 17 secții de votare în Rusia și rata medie a fost de 350 de cetățeni per secție. În statele din Europa, însă, densitatea la secțiile de votare a fost de șase ori mai mare decât în Federația Rusă. La 10 secții de votare din Occident au venit peste 5 mii de cetățeni”, a precizat Igor Boțan, la dezbaterea publică „Specificul campaniei electorale 2021: tradiții și tendințe noi”, organizată de IPN.

Igor Boțan a spus că nu poate califica Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor drept unul de stânga.

„PSRM este un partid conservator, care pune accent pe tradiție și insistă pe rolul bisericii în viața socială. Blocul comuniștilor și al socialiștilor vine cu un mesaj geopolitic îndreptat spre revizuirea vectorului european al Republicii Moldova. Prin mesajul său, nici PCRM nu este nici pe departe un partid revoluționar și nici pe departe unul de stânga”, a opinat Igor Boțan.

Totodată, expertul a menționat că, programul Maiei Sandu este unul de stânga, chiar dacă fostul său partid se declară de dreapta, și prevede majorarea pensiilor și a altor plăți sociale.

„Creșterea plăților sociale depinde de creșterea economică, iar unii politicieni nu trebuie să facă declarații populiste în acest sens. Când oamenii vor înțelege că majorarea plăților sociale are loc odată cu creșterea economiei, atunci toți vor fi interesați de dezvoltarea economică a țării. Pentru PAS alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent reprezintă turul III al alegerilor prezidențiale. PAS se va baza în campanie pe programul prezidențial al Maiei Sandu, care are nevoie de susținerea unei majorități parlamentare”, a afirmat Boțan.

Igor Boțan mai este de părerea că spațiile electorale sunt pur convenționale.

„Spațiul electoral al PSRM ține mai mult de conservatorism, dar socialiștii trebuie să apropie acest spațiu de cel euroasiatic. Spațiul electoral al PCRM este același spațiu euroasatic. Ideologia PAS este social-liberală, iar programul partidului este de sorginte socială. Unioniștii spun că Republica Moldova este un stat eșuat și acest segment de politicieni sunt mai mult unioniști sociali, pentru că promit, de exemplu, salarii și pensii mai mari de patru ori. Cetățenii care vor acțiuni imediate vor vota Partidul „Șor”, vestit prin rețeaua de așa-numite magazine sociale. În nicio într-o țară civilizată partidele politice nu se ocupă cu comerțul. Nu se știe care este calitatea produselor vândute în magazinele sociale din moment ce acestea au prețuri mai mici”, a conchis Igor Boțan.

#alegeri #expert #Igor Boțan #secții de votare

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.