Un minor de 16 ani, originar din municipiul Chișinău, a fost reținut de ofițerii Secției investigare infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție Chișinău de comun cu polițiștii secției Combatere Infracțiuni în locuri publice și transport urban, fiind suspectat de comiterea unei pungășii. Victima, care la momentul comiterii infracțiunii era în stare de ebrietate, a estimat prejudiciul la suma de 64.400 de lei.
La data de 28 februarie, Dispeceratul Inspectoratului de Poliție a sectorului Râșcani a fost sesizat de un bărbat, comunicând că, în timp ce se deplasa pe bulevardul Moscovei, a fost deposedat de portmoneu.
Acțiunile suspectului au fost surprinse și de camerele de supraveghere.
Pe cazul dat a fost inițiată o cauză penală pentru „pungășie”.
În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de polițiști, suspectul în comiterea infracțiunii a fost identificat, localizat și reținut, iar ulterior și-a recunoscut vina, declarând că a profitat de starea de ebrietate a victimei și i-a sustras din buzunarul hainei portmoneul.
Potrivit minorului, în portmoneu se aflau 3.000 de euro pe care i-a luat, iar portmoneul l-a aruncat, după care banii sustrași i-a cheltuit pe mâncare și haine.
Minorul este cercetat penal în stare de libertate pentru „Pungășie”, faptă care conform legislației penale în vigoare, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 42.500 lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.
Poliția întreprinde în continuare acțiuni în vederea complicității acestuia și în alte cazuri comise pe teritoriul Capitalei.
Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.
Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco
„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.
Un model regional de răspuns la războiul informațional
În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:
Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale;
Fondul independent pentru mass-media, lansat cu o finanțare inițială de circa 4 milioane de euro, destinat sprijinirii jurnalismului liber și profesionist.
Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.
De la reacție la prevenție: arhitectura în patru niveluri
Planul propus de Ana Revenco definește o structură în patru niveluri interconectate:
Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.
Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive, fiind concepută pentru a bloca campaniile de dezinformare încă din fazele timpurii, înainte ca acestea să afecteze opinia publică.
Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital
Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice o prognoză a amenințărilor 2025, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și elevi. De asemenea, urmează a fi create canale directe de cooperare cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.
„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.
Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene
Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.
„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.
Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.
Mai multe informații despre strategiile elaborate de Centru pot fi consultate pe site-ul stratcom.md.
