„Faptul că avem vizite destul de frecvente ale Comitetului European pentru prevenirea torturii, denotă că mai avem multe lucruri sistemice care trebuie schimbate, îmbunătățite, în tot ce înseamnă instituții rezidențiale, toate instituțiile în care omul este plasat prin custodia statului. Standartele de bază trebuie să fie asigurate în spațiile de detenție în egală măsură cu cele din libertate”. Declarațiile au fost făcute de către reprezentantul Comitetului ONU împotriva torturii în Republica Moldova, Ana Racu.
Potrivit reprezentantului Comitetului ONU împotriva torturii în Moldova, în prezent, condițiile materiale de detenție primează. Totuși, în ultimii 15 ani, în sistemul penitenciar, pe alocuri au fost înregistrate și progrese. S-au făcut reparații în serviciile medicale aproape în fiecare instituție penitenciară. „Faptul că nu sunt atât de multe cazuri de COVID denotă că există un efort și o încercare de a face față pandemiei din resursele care sunt”, a precizat Ana Racu.
„Din cauza arhitecturii pe care o avem a spațiilor de detenție, numit și gulag, pe care l-am moștenit, avem foarte puține penitenciare în care există celule, cele mai multe din sistemele de detenție au dormitoare și spații mari care nu permit nici intimitate pentru condamnat, nici respectarea standardului de metri pe care îl solicită Consiliul Europei. Aceste condiții nu oferă posibilitatea de a adapta unele programe și activități. În contextul pandemic, vizitele în penitenciare au fost interzise”, a mai adăugat activista.
Potrivit declarațiilor, nu mai există suprapopularea penitenciarelor enormă unde oamenii dorm pe rând, lucru existent 20 de ani în urmă.
Prin urmare, Ana Racu precizează că alte acțiuni care urmează să fie realizate în cadrul penitenciarelor sunt îmbunătățirea condițiilor de detenție, pregătirea personalului, dotarea cu personal medical, implementarea sistemului progresiv de executare a pedepsei.
