Un partid din Moldova condamnă „acțiunile ilegale și provocatoare” ale ambasadorului rus Oleg Ozerov și cere „expulzarea imediată”. Într-o declarație publică, Dragoș Galbur, președintele Partidul Național Moldovenesc (PNM), declară că prin acțiunile sale, Ozerov „sprijină separatismul”.

„Partidul Național Moldovenesc condamnă cu toată fermitatea acțiunile ilegale și provocatoare ale lui Oleg Ozerov, desemnat ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, care nu și-a prezentat scrisorile de acreditare la președinția Republicii Moldova. Fără acest act oficial, Ozerov nu are niciun drept să se prezinte ca ambasadorși să desfășoare activități diplomatice pe teritoriul țării noastre. Vizitele sale ilegale făcute în regiunea transnistreană, fără aprobarea Ministerului Afacerilor Externe și fără respectarea cadrului legal, sunt o încălcare gravă a legislației Republicii Moldova. Aceste acțiuni periculoase sprijină separatismul și reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale”, a declarat președintele PNM, Dragoș Galbur.

În context, PMN cere autorităților Republicii Moldova, expulzarea imediată a lui Oleg Ozerov pentru activități incompatibile cu statutul său și cu legislația noastră, interzicerea oricăror acțiuni ilegale desfășurate de Ambasada Federației Ruse, „care încalcă normele Republicii Moldova și uzanțele diplomatice internaționale”, dar și întărirea măsurilor de securitate prin monitorizarea atentă acțiunilor care amenință stabilitatea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în septembrie 2024, Oleg Ozerov a fost numit ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova. Acesta are statut diplomatic de trimis extraordinar și plenipotențiar de rangul II, iar până la desemnare a fost ambasador pentru misiuni speciale și șef al Secretariatului Forumului Economic Rusia-Africa, funcție deținută din luna mai 2020

Săptămâna trecută, Ozerov a fost și în stânga Nistrului. Presa locală a scris că s-a văzut cu autoritățile separatiste și ar fi discutat despre livrarea gazului și acțiunile Chișinăului, în contextul crizei.

Pe data de 21 ianuarie, ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a mers într-o vizită la Bălți. S-a văzut cu Episcopul de Bălți și Fălești Marchel, la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din centrul orașului.

VIDEO Oleg Ozerov s-ar fi spovedit la Bălți: Am venit să mă rog, inclusiv pentru Moldova

#ambasadorul Rusiei #expulzare #Oleg Ozerov #PNM

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.