De la 1 februarie 2025, pe căile ferate din Ocnița, trenurile ar putea să nu mai circule. Activitatea stației este afectată după ce o parte dintre angajați au încetat munca, nemulțumiți de restanțele salariale, transmite Nordnews.md.

Totodată, aceștia mai spun că li s-a terminat răbdarea și dau vina pe autoritățile centrale pentru lipsa soluțiilor. Feroviarii din Ocnița nu și-au primit salariile încă din luna august 2024.

„Deja nu avem răbdare, considerând că 3 persoane din familia mea lucrează la calea ferată. Eu, soțul și fiul. Avem o fiică în clasa 8-a, trebuie să întreținem copilul. În plus cumnatul este invalid, care primește pensia în valoare de 1900 de lei, care nu ajunge nici măcar pentru serviciile comunale, ne mai vorbind de alimentare”, a declarat ofițerul de serviciu la stația feroviară Ocnița Alla Perestan.

Ofițerul de serviciu la stația feroviară Ocnița s-a declarat și ea nemulțumită. Ea a menționat că din această cauză oamenii au datorii.

„De ce atâția deputați primesc milioane, ce muncă au săvârșit pentru ca lumea să trăiască mai fericit? Din această cauză vom avea datorii atâta timp, cât vom avea așa o guvernare”, a declarat Tatiana Neli.

Potrivit sursei citate, locuitorii din Ocnița nu mai merg cu trenul din cauza că numărul de curse s-a redus considerabil.

„Nu călătoresc cu trenul niciunde. Deoarece înainte mergeau spre Bălți, dus-întros. Acum ce? E întuneric”.

De asemenea, oamenii sunt îngrijorați că dacă va fi sistată și circulația trenului Chișinău-Kiev, mulți dintre ei își vor pierde locurile de muncă.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că Guvernul cunoaștea care este situația la Calea Ferată a Moldovei (CMF), dar potrivit oficialului, nu Executivul se face responsabil de restanțele salariale.

„Ei trec printr-o perioadă foarte complicată. Conducerea Căilor Ferate este responsabilă de plata salariilor și de organizarea muncii în cadrul căilor ferate și noi înțelegem că situația este una extrem de complicate”, a spus Bolea.

Jurnaliștii de la Nordnews au încercat să ia legătura cu reprezentanții CMF pentru a obține mai multe informații referitor la criza cu care se confruntă aceasta, dar nimeni nu a răspuns la telefon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM), care nu și-au ridicat salariile de mai bine de jumătate de an, anunță proteste. Federația Sindicală a Feroviarilor va organiza, începând cu luna februarie, manifestații și greve. Muncitorii vor veni în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, dar vor desfășura manifestații și în toate cele 8 noduri feroviare din țara. Aceștia cer achitarea imediată a lefurilor.

Angajații CFM anunță proteste și greve. Vor ieși în fața Parlamentului, Guvernului și Președinției

#calea ferată a Moldovei #circulație sistată #criza #trenuri

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.