De la 1 februarie 2025, pe căile ferate din Ocnița, trenurile ar putea să nu mai circule. Activitatea stației este afectată după ce o parte dintre angajați au încetat munca, nemulțumiți de restanțele salariale, transmite Nordnews.md.

Totodată, aceștia mai spun că li s-a terminat răbdarea și dau vina pe autoritățile centrale pentru lipsa soluțiilor. Feroviarii din Ocnița nu și-au primit salariile încă din luna august 2024.

„Deja nu avem răbdare, considerând că 3 persoane din familia mea lucrează la calea ferată. Eu, soțul și fiul. Avem o fiică în clasa 8-a, trebuie să întreținem copilul. În plus cumnatul este invalid, care primește pensia în valoare de 1900 de lei, care nu ajunge nici măcar pentru serviciile comunale, ne mai vorbind de alimentare”, a declarat ofițerul de serviciu la stația feroviară Ocnița Alla Perestan.

Ofițerul de serviciu la stația feroviară Ocnița s-a declarat și ea nemulțumită. Ea a menționat că din această cauză oamenii au datorii.

„De ce atâția deputați primesc milioane, ce muncă au săvârșit pentru ca lumea să trăiască mai fericit? Din această cauză vom avea datorii atâta timp, cât vom avea așa o guvernare”, a declarat Tatiana Neli.

Potrivit sursei citate, locuitorii din Ocnița nu mai merg cu trenul din cauza că numărul de curse s-a redus considerabil.

„Nu călătoresc cu trenul niciunde. Deoarece înainte mergeau spre Bălți, dus-întros. Acum ce? E întuneric”.

De asemenea, oamenii sunt îngrijorați că dacă va fi sistată și circulația trenului Chișinău-Kiev, mulți dintre ei își vor pierde locurile de muncă.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că Guvernul cunoaștea care este situația la Calea Ferată a Moldovei (CMF), dar potrivit oficialului, nu Executivul se face responsabil de restanțele salariale.

„Ei trec printr-o perioadă foarte complicată. Conducerea Căilor Ferate este responsabilă de plata salariilor și de organizarea muncii în cadrul căilor ferate și noi înțelegem că situația este una extrem de complicate”, a spus Bolea.

Jurnaliștii de la Nordnews au încercat să ia legătura cu reprezentanții CMF pentru a obține mai multe informații referitor la criza cu care se confruntă aceasta, dar nimeni nu a răspuns la telefon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM), care nu și-au ridicat salariile de mai bine de jumătate de an, anunță proteste. Federația Sindicală a Feroviarilor va organiza, începând cu luna februarie, manifestații și greve. Muncitorii vor veni în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, dar vor desfășura manifestații și în toate cele 8 noduri feroviare din țara. Aceștia cer achitarea imediată a lefurilor.

Angajații CFM anunță proteste și greve. Vor ieși în fața Parlamentului, Guvernului și Președinției

#calea ferată a Moldovei #circulație sistată #criza #trenuri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.