Primarul oraşului Bolu, din nord-vestul Turciei, a fost criticat marţi după ce consiliul municipal a votat în favoarea creşterii semnificative a facturilor la apă şi a taxelor pentru căsătoriile civile doar pentru cetăţenii străini.

Consiliul municipal din Bolu, prezidat de primarul Tanju Ozcan, a decis luni să crească de 10 ori preţul facturii la apă şi să taxeze cu 100.000 de lire turceşti (8.200 de dolari) ceremoniile de căsătorie civilă pentru străini.

Primarul a ridicat „o statuie rasismului”, a reacţionat pe Twitter ministrul justiţiei din Turcia, Abdulhamit Gul, care l-a acuzat pe Ozcan de instigare la ură. „Ar trebui să ştie că toată lumea este egală în ceea ce priveşte accesul la serviciile publice”, a adăugat Gul.

Ozcan a menţionat că această creştere controversată a facturilor la apă nu îi priveşte şi pe migranţii aflaţi sub protecţia temporară a statului turc. În schimb, taxa de căsătorie civilă se aplică tuturor civililor, fie ei migranţi sau nu.

Taxa de căsătorie civilă pentru localnici este de doar 500 de lire (41 de dolari) în Bolu, oraş situat la 290 de kilometri est de Istanbul.

Parlamentarul prokurd de opoziţie şi activist al drepturilor omului Omer Faruk Gergerlioglu a cerut Partidului Republican al Poporului (CHP), al cărui membru este Ozcan, să-l excludă pe primar din rândurile sale pentru „rasismul” lui.

„În prezent se desfăşoară o cercetare disciplinară asupra primarului. Comisia de disciplină va lua în calcul şi această ultimă decizie” a primarului, a anunţat un purtător de cuvânt al CHP. Din 2019, de la alegerea sa ca primar, Ozcan a mai fost criticat din cauza remarcilor sale xenofobe, inclusiv de către partidul său CHP.

În 2019, Ozcan a propus sistarea ajutoarelor sociale pentru migranţi, iar recent procurorii au deschis o anchetă împotriva lui Ozcan pentru presupusă incitare la ură şi pentru discriminare.

„Nu vrem ca străinii să se căsătorească, să aibă copii şi să se stabilească în Bolu. Vrem să se întoarcă în ţările lor”, a declarat Ozcan la un miting la Bolu, la începutul acestei luni.

În Turcia trăiesc circa 5,29 milioane de străini, dintre care 3,7 milioane sunt refugiaţi sirieni care beneficiază de protecţie temporară, potrivit ministrului de interne Suleyman Soylu.

Numărul sirienilor înregistraţi în Bolu este de 4.390, adică aproximativ 1,4% din populaţia oraşului, potrivit statisticilor guvernului.

Sentimentele antimigranţi au fost în creştere în Turcia în ultima vreme. În august, sute de localnici au atacat locuinţe şi afaceri siriene în capitala Ankara, după ce un tânăr turc a fost înjunghiat mortal în timpul unei dispute cu alţi indivizi despre care s-a spus că erau sirieni.

#apa #facturi #turcia

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.