Universitatea Harvard a intentat un proces împotriva administrației președintelui Donald Trump, în urma deciziei acesteia de a interzice accesul studenților internaționali în cadrul instituției – o măsură care a amplificat semnificativ tensiunile dintre cele două părți, relatează Newsweek.

Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a ordonat retragerea certificării Programului pentru Studenți și Vizitatori de Schimb (SEVP) acordate Harvardului. Consecința directă: universitatea nu va mai putea primi noi studenți internaționali, iar cei existenți vor fi obligați să se transfere – o decizie cu impact financiar major, având în vedere că peste un sfert dintre studenții Harvard sunt din afara Statelor Unite.

„Condamnăm această acțiune ilegală și nejustificată. Aceasta pune în pericol viitorul a mii de studenți și cercetători din Harvard și servește drept avertisment pentru alții din colegii și universități din întreaga țară care au venit în America pentru a-și continua studiile și a-și îndeplini visurile”, a declarat președintele interimar al universității, dr. Alan M. Garber, într-o scrisoare adresată comunității academice, citată de The New York Times.

Newsweek a contactat echipa de relații cu presa a Universității Harvard pentru a obține un comentariu.

Conflictul vine în contextul în care Harvard a refuzat solicitările administrației Trump privind reforme majore în politicile sale de guvernanță, admitere și disciplină studențească. Reprezentanții administrației acuză instituția că promovează o ideologie progresistă în detrimentul meritocrației și că a tolerat manifestări antisemite în campus.

În replică, conducerea universității acuză administrația Trump de ingerință politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Administrația Trump retrage dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali

#judecată #Trump #Universitatea Harvard

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.