În cadrul emisiunii Puncte de Reflecție, Valeriu Chiuveri, Ambasadorul Extraordinar a subliniat că vizita demnitarilor din R. Moldova în Ucraina reprezintă un semn de solidaritate față de poporul ucrainean, potrivit voceabasarabiei.md.

”Este o situație mai deosebită, iar relația bilaterală este una complexă, cum ar fi între două state vecine. Evident, există un șir de probleme nesoluționate, care nu și-au găsit rezolvarea pe parcursul a 30 de ani și anul trecut, anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai potriviți pentru a lansa sau a relansa discuțiile pe anumite subiecte bilaterale care se află pe agenda noastră. Voi vorbi în continuare, dacă voi avea timp, despre asta. Cronologic, dl președinte al parlamentului Grosu a fost pe data de 5 mai, dna președintă Sandu pe 27 iunie și la 6 decembrie a fost dna prim-ministru. Deci, avem toți trei cei mai înalți demnitari de stat care au vizitat Ucraina și vizita demnitarilor străini și celor din Moldova evident că, în primul rând, este un semn de solidaritate față de Ucraina. Fără doar și poate, Ucraina are nevoie de acești lideri, dar trebuie să spunem că au fost discutate și subiecte bilaterale care urmează să aibă o continuitate practică în realizarea lor. Și vreau să mă refer, în primul rând, la ultima vizită a dnei Gavrilița, când s-a semnat și un comunicat de presă comun, în care au fost incluse mai multe puncte, care urmează să fie realizate pe parcursul anului 2023”, a declarat Valeriu Chiveri.

Totodată, ambasadorul a vorbit și despre statutul de țări candidate la aderare la Uniunea Europeană pe care l-a primit și Ucraina și R. Moldova.

”A fost o decizie istorică pentru noi și pentru ucraineni și o fereastră de oportunități, înainte de toate, de a ne reforma și dezvolta țara. Să mai spun că au fost mai multe declarații aici, în Ucraina, prin care s-a menționat că Moldova ar fi intrat pe spatele Ucrainei, ar fi căpătat acest statut sau, cel puțin, a semnat demersul de aderare, aș spune doar un singur lucru că dezideratul de integrare al Republicii Moldova nu s-a început odată cu declanșarea războiului din Ucraina, evident că acest proces”, a spus Chiveri.

Mai mult, ambasadorul s-a arătat convins că și Moldova și Ucraina ”își vor face sârguincios temele pentru acasă privind integrarea europeană.”

”Da, războiul a stimulat procesul, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova nu a avut aceste intenții și nu a avut acest deziderat. Cât privește, mergem împreună sau nu? Oficialii europeni au spus de mai multe ori că fiecare stat va fi evaluat după merite. Eu nu cred că dacă cineva din Ucraina sau din Republica Moldova nu-și va face temele pe acasă atunci cineva dintre parteneri va aștepta până cealaltă țară va fi gata să prezinte rezultatele. Și avem un exemplu foarte bun, spre exemplu, regimul liberalizat de vize Republica Moldova l-a căpătat pe 28 aprilie 2014, pe când Ucraina – trei ani mai târziu sau chiar puțin mai mult. Deci, totul a depins de cât de sârguincios ne facem tema pentru acasă. Și mai este o chestiune, dar haideți să ne uităm puțin la geografie. Republica Moldova s-ar afla ca o insulă într-un spațiu european în cazul în care Ucraina ar avansa prea repede. Eu nu cred că cineva își va permite luxul să aibă un statut mai puțin avansat decât țara vecină în acest sens”, a mai comentat ambasadorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#solidaritate #Ucraina #UE

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.