Autoritățile Republicii Moldova au realizat o parte dintre condiționalitățile Comisiei Europene pe domeniul justiției, însă multe aspecte nu depind de Guvern. O spune ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, potrivit căreia Guvernul și Parlamentul au aprobat legile necesare reformei justiției, însă implementarea lor depinde de alte entități. Potrivit șefei de la Justiție, Republica Moldova mai are timp până la sfârșitul lunii octombrie să-și onoreze angajamentele pentru ca evaluarea Comisiei Europene să fie una pozitivă, notează ipn.md.

Ministra Justiției spune că a efectuat recent o vizită la Bruxelles în timpul căreia a explicat oficialilor europeni că Republica Moldova a realizat doar o parte din cele nouă condiționalități.

„Am discutat cu reprezentanții structurilor din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Înaltul Comisar pe Justiție și i-am informat despre progresele obținute. Pe de o parte, avem multe angajamente realizate, dar avem și angajamente în curs de realizare. Avem și restanțe, dar care nu depind de Guvern. Pe segmentul protecției drepturilor omului stăm bine, ne-am îndeplinit angajamentele, mă refer la îmbunătățirea legislației pe domeniul drepturilor omului, Convenția de la Istanbul, accesul la informație, consolidarea instituției Avocatului Poporului. Pe aspectul combaterii corupției am realizat condiționalitatea clară ce ține de delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție și CNA și acum urmează planul de implementare. Cea mai complicată este reforma justiției, adică rezultatele vetting-ului, pre-vetting-ului. Noi legile le-am aprobat, acum ele urmează a fi implementate și organele noi să-și facă treaba ca sistemul să-și revină”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Potrivit șefei de la Justiție, restanțele înregistrate vizează activitatea comisiilor de vetting și pre-vetting care sunt entități independente. De asemenea, procurorii sunt cei care întârzie să-și delege reprezentanți în CSP, așteptând comisia pre-vetting să-i reevalueze pe candidații care au primit câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție.

„Activitatea comisiei pre-vetting a durat mai mult decât a fost preconizat, acum ea este axată pe reevaluarea a 21 de cauze, după ce CSJ a dispus reevaluarea acestor decizii. Ulterior trebuie să-și înceapă activitatea comisiile de vetting. Dar nu de noi depinde să grăbim aceste procese, pentru că aceste comisii sunt independente și au propriul ritm de muncă. La Bruxelles am primit încurajări maxime de a continua ritmul determinat pe care l-am adoptat de la început, am primit recomandarea de a consulta comisiile europene, Comisia de la Veneția, pe orice proiect, mai ales pe domeniul justiției. Ne-au întrebat de ce nu avem Consiliu Superior al Procurorilor și am explicat că nu depinde de Guvern. Adunarea Procurorilor a decis să amâne ședința până când vor fi reevaluate deciziile celor care au eșuat promovarea. Mult depinde și de progresele pe care le vom avea până la sfârșitul lunii octombrie”, a mai spus ea.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care cere instituțiilor europene începerea negocierilor de aderare UE-Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia finală va fi luată în luna decembrie de către Consiliul European.

#comisia de la veneția #inistrul Justiției #justitie #Parlamentul European #pre-vetting

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.