Votul online nu este doar pentru diasporă, dar și pentru alți cetățeni, inclusiv cei care călătoresc sau nu pot să se deplaseze. Mai multe activități și circa 200 de servicii au trecut în ultimul timp pe online, dar în Republica Moldova încă se votează pe hârtie. Legea privind semnătura olografică permite utilizarea semnăturii digitale și a celei clasice, 17 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova dețin semnătură electronică. Există anumite riscuri în votul electronic și cel prin corespondență, dar aceste riscuri sunt controlabile, a opinat Victor Guzun, expert în e-transformare și reforma administrației publice în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), la dezbaterea publică „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, desfășurată de Agenția de presă IPN.

Expertul a menționat că metode alternative de vot funcționează deja de 16 ani în Estonia, unde locuiește, și în acest timp nu a fost compromis niciun vot. „La ultimul scrutin electoral din Estonia au votat online circa 46 la sută dintre alegători. Votul online este realitate, și acesta va fi introdus în Republica Moldova”, afirmă el.

Potrivit lui Victor Guzun, în Republica Moldova trebuie implementat și votul electronic, și votul prin corespondență, pentru că cetățenii moldoveni nu au deocamdată aceste alternative pe care le au în mod curent cetățenii altor state.

„În Estonia sunt trei zile în care cetățenii pot vota, se votează prin poștă. Pot fi acceptate și 7 zile de vot și se ia în calcul ultima opțiune de vot a cetățeanului, din aceste 7 zile. Dacă din anumite motive votul nu a ajuns la Comisia Electorală Centrală, există trei zile în care problema poate fi remediată – cetățeanul se prezintă la secție de votare și votează fizic”, a precizat el.

Expertul a menționat că în Estonia votarea online este de 10 ori mai ieftină, în comparație cu metoda clasică.

„Riscurile votului online sunt controlabile, întrucât tehnicienii reînnoiesc sistemele de securitate, din punct de vedere tehnic nu există anumite riscuri, este imposibil de a șterge anumite informații. Cetățenii cu drept de vot trebuie să înțeleagă că votul prin internet nu avantajează un anumit partid politic. Dacă cetățenii depistează nereguli pe care le pot vedea on-line, ei pot sesiza poliția și procuratura Totodată, votul electronic are anumite riscuri în regimurile dictatoriale, aici apar mai multe semne de întrebare”, a subliniat Victor Guzun.

Expertul a exemplificat că în Estonia de vot electronic fac uz în special persoanele în etate.

„Apoi, diaspora nu este doar cea din Europa de Vest și SUA, dar și din Rusia, Kazahstan, astfel că toți vor putea să utilizeze votarea electronică. Cetățenii moldoveni au deja buletine de identitate, cu care pot vota electronic, există și posibilitatea de a semna digital în buletinele de identitate. Toată lumea va avea de câștigat de pe urma implementării votului electronic, a opinat Victor Guzun.

Cu referire la termenul de implementare a metodelor alternative de vot, expertul este de părerea că votul electronic pe care Estonia l-a dezvoltat în 16 ani, Ucraina îl poate dezvolta într-un singur an, pentru că tehnologiile se dezvoltă cu o viteză foarte mare și Ucraina va evita greșelile pe care le-a comis Estonia. „În Armenia votează online reprezentanții ambasadelor, astfel acolo se testează această alternativă de vot. În Republica Moldova votul electronic poate fi introdus gradual, adică poate fi testat în două, trei, patru, cinci cicluri electorale”, susține Victor Guzun.

#CEC #Victor Guzun #vot electronic

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.