Victor Guzun: Riscurile votului electronic sunt controlabile

Votul online nu este doar pentru diasporă, dar și pentru alți cetățeni, inclusiv cei care călătoresc sau nu pot să se deplaseze. Mai multe activități și circa 200 de servicii au trecut în ultimul timp pe online, dar în Republica Moldova încă se votează pe hârtie. Legea privind semnătura olografică permite utilizarea semnăturii digitale și a celei clasice, 17 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova dețin semnătură electronică. Există anumite riscuri în votul electronic și cel prin corespondență, dar aceste riscuri sunt controlabile, a opinat Victor Guzun, expert în e-transformare și reforma administrației publice în cadrul Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), la dezbaterea publică „Metodele alternative de vot: beneficii și riscuri, pro și contra”, desfășurată de Agenția de presă IPN.

Expertul a menționat că metode alternative de vot funcționează deja de 16 ani în Estonia, unde locuiește, și în acest timp nu a fost compromis niciun vot. „La ultimul scrutin electoral din Estonia au votat online circa 46 la sută dintre alegători. Votul online este realitate, și acesta va fi introdus în Republica Moldova”, afirmă el.

Potrivit lui Victor Guzun, în Republica Moldova trebuie implementat și votul electronic, și votul prin corespondență, pentru că cetățenii moldoveni nu au deocamdată aceste alternative pe care le au în mod curent cetățenii altor state.

„În Estonia sunt trei zile în care cetățenii pot vota, se votează prin poștă. Pot fi acceptate și 7 zile de vot și se ia în calcul ultima opțiune de vot a cetățeanului, din aceste 7 zile. Dacă din anumite motive votul nu a ajuns la Comisia Electorală Centrală, există trei zile în care problema poate fi remediată – cetățeanul se prezintă la secție de votare și votează fizic”, a precizat el.

Expertul a menționat că în Estonia votarea online este de 10 ori mai ieftină, în comparație cu metoda clasică.

„Riscurile votului online sunt controlabile, întrucât tehnicienii reînnoiesc sistemele de securitate, din punct de vedere tehnic nu există anumite riscuri, este imposibil de a șterge anumite informații. Cetățenii cu drept de vot trebuie să înțeleagă că votul prin internet nu avantajează un anumit partid politic. Dacă cetățenii depistează nereguli pe care le pot vedea on-line, ei pot sesiza poliția și procuratura Totodată, votul electronic are anumite riscuri în regimurile dictatoriale, aici apar mai multe semne de întrebare”, a subliniat Victor Guzun.

Expertul a exemplificat că în Estonia de vot electronic fac uz în special persoanele în etate.

„Apoi, diaspora nu este doar cea din Europa de Vest și SUA, dar și din Rusia, Kazahstan, astfel că toți vor putea să utilizeze votarea electronică. Cetățenii moldoveni au deja buletine de identitate, cu care pot vota electronic, există și posibilitatea de a semna digital în buletinele de identitate. Toată lumea va avea de câștigat de pe urma implementării votului electronic, a opinat Victor Guzun.

Cu referire la termenul de implementare a metodelor alternative de vot, expertul este de părerea că votul electronic pe care Estonia l-a dezvoltat în 16 ani, Ucraina îl poate dezvolta într-un singur an, pentru că tehnologiile se dezvoltă cu o viteză foarte mare și Ucraina va evita greșelile pe care le-a comis Estonia. „În Armenia votează online reprezentanții ambasadelor, astfel acolo se testează această alternativă de vot. În Republica Moldova votul electronic poate fi introdus gradual, adică poate fi testat în două, trei, patru, cinci cicluri electorale”, susține Victor Guzun.

#Victor Guzun #vot electronic #CEC

Avântul pe care l-a luat Republica Moldova în producerea energiei electrice din surse regenerabile este temperat de un sistem energetic depășit din punct de vedere tehnic. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că, în ciuda unor modernizări, infrastructura actuală nu dispune de capacități suficiente pentru balansarea și stocarea energiei electrice generate de sistemele fotovoltaice și eoliene.

Potrivit lui Dumitru Braga, decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică UTM, sistemul energetic este supus unei sarcini critice dacă mai mult de zece la sută din energie este produsă din surse regenerabile. Anul trecut, centralele eoliene și fotovoltaice din Republica Moldova au produs 18 la sută din energie consumată în țară.

„Când vorbim de dezvoltarea surselor regenerabile noi trebuie să vedem sistemul energetic ca un tot întreg și nu separat. Vârfurile de consum nu coincid cu cele de producere. Există ore când avem supra producere din surse regenerabile și sunt ore când avem deficit și este nevoie să acoperim consumul de energie lipsă. În pofida modernizărilor produse în ultimii ani, sistemul energetic din Moldova continuă să fie unul depășit. Trebuie să găsim soluții pentru transportarea, echilibrarea și stocarea energiei”, a mai spus Dumitru Braga.

Ion Muntean, directorul Centrului Național de Energie Durabilă, a declarat că autoritățile depun eforturi pentru depășirea problemelor cu care se confruntă sistemul energetic din țară.

„Au loc licitații pentru instalarea unor turbine pentru producerea energiei pe bază de gaze naturale care vor fi utilizate la balansarea sistemului. La fel se depun eforturi pentru dezvoltarea capacităților de stocare în baza unor baterii care au ca scop balansarea, dar și generarea de energie când sursele eoliene și solare nu sunt disponibile. Pe viitor, dezvoltatorii vor include în proiectele de investiții și capacități de stocare pentru a asigura o mai bună și fiabilă funcționare a sistemului energetic”, a mai spus Muntean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă, în anul 2024 au fost generate 691 mii MW energie electrică din surse regenerabile, ceea ce constituie 16.72% din consumul anual al Republicii Moldova. Autoritățile au drept obiectiv creșterea ponderii energiei regenerabile până la cel puțin 27% către anul 2030.

#energie electrica #Moldova