„Eu cred că a fost o înțelegere dintre Chișinău și Tiraspol și Chișinăul i-a făcut un cadou Tiraspolului înainte de alegerile din 11 iulie”. Declarația aparține fostului director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, care a comentat demisia sa într-un interviu pentru TV8. Potrivit acestuia, asta ar însemna începutul sfârșitului pentru învățământul în limba română din regiunea transnistreană.

Fostul director al singurului liceu cu predare în limba română din Tiraspol susține că a fost anunțat despre demisia sa la telefon, iar motivul invocat de către Ministerul Educației de la Chișinău ar fi vârsta de pensionare. A povestit că era firesc să plece din funcție la un moment dat, însă nu în așa mod. S-a arătat revoltat de acest fapt și consideră eliberarea subită din funcție drept o trădare.

„Au pierdut două procese la Înalta Curte de la Strasbourg pentru drepturile omului, unde este condamnată Rusia și ultimul proces pe care l-au pierdut este Iovcev și alții… Se putea de făcut cu totul altfel. Puteau să mă cheme să îmi spună că iată vă dăm la dispoziție timp ca să terminați toate lucrurile pe care le aveți de făcut, reparație în liceu, serbare de absolvire, iar între timp noi vom face concurs. Doamna ministru a procedat în tocmai cu așa-numita ministră a Educației din Tiraspol care în 1994, tot așa, în câteva minute m-a destituit din post de director”.

Ion Iovcev a mai spus că, în aproape 30 de ani cât a ocupat această funcție, a fost ținta mai multor provocări din partea autorităților neconstituționale din stânga Nistrului pe care le-a înfruntat, iar demisia sa ar însemna începutul sfârșitului pentru învățământul cu predare în limba română din regiunea transnistreană: „Liceul Lucian Blaga este un simbol al rezistenței noastre naționale, a luptei noastre pentru limbă, pentru istorie, pentru demnitate, pentru neam”.

Va continua să lupte pentru drepturile oamenilor din regiunea transnistreană. După ce a fost demis din funcție, el a fost contactat de către europarlamentarul Eugen Tomac care i-a propus funcția de consilier în Parlamentul European, ofertă pe care a acceptat-o imediat:

„Ca angajat al Parlamentului European voi putea apăra mai departe drepturile românilor din stânga Nistrului, drepturile acestor liceeni, acestor instituții și cum am fost activ așa și voi rămâne. Voi face ca elevii noștri, părinții, profesorii să aibă acces la studii în limba română”.

Ministerul Educației de la Chișinău nu a comentat aceste acuzații. Serviciul de presă a instituției a îndemnat sursa citată să expedieze o solicitare oficială la care vor reveni cu un răspuns.

#director #Ion Iovcev #Tiraspol

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.