Pregătirile pentru desfășurarea scrutinului parlamentar au intrat în faza finală. Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat cele mai importante documente, stabilind: numărul total al cetățenilor cu drept de vot, numărul secțiilor de votare și localitățile unde pot vota cetățenii din Diasporă, numărul secțiilor de votare și localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale unde pot vota cetățenii domiciliați în Transnistria. Pentru validarea rezultatelor alegerilor, participarea la votare trebuie să fie mai mare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

În condițiile crizei pandemice, în special în condițiile răspândirii rapide a variantei Delta, este important să se asigure aplicarea măsurilor antiepidemice pentru securizarea procesului electoral și asigurarea unei prezențe înalte la urnele de vot. La 3 iunie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a adoptat o Instrucțiune în acest sens.

Actuala situație pandemică din ajunul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie este mult mai bună decât cea din ajunul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020. În luna iunie a anului curent, media zilnică a contaminărilor cu COVID-19 este de aproximativ 50 de persoane, dintre care peste 40% au fost înregistrate în regiunea transnistreană, în timp ce în ajunul alegerilor prezidențiale, în octombrie 2020, numărul contaminărilor zilnice constituia aproximativ 700.

Tabelul de mai sus arată că în timpul campaniei electorale prezidențiale, dar mai ales după aceasta, în lunile noiembrie și octombrie 2020, numărul contaminărilor cu COVID-19 a crescut brusc. Este de așteptat ca și după alegerile parlamentare numărul contaminărilor va crește. De aceea, pentru o bună administrare a procesului electoral parlamentar și aplicarea adecvată a măsurilor antiepidemice, consiliile electorale de circumscripție trebuie să ia în considerație geografia focarelor de infecție, care nu este deloc uniformă. O atenție deosebită urmează a fi acordată celor 41 de secții de votare deschise pentru cetățenii domiciliați în Transnistria, unde rata de contaminare în luna iunie a fost de aproximativ 4 ori mai înaltă decât pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.

De asemenea, consiliul electoral de circumscripție nr.38, responsabil pentru votarea în străinătate, trebuie să ia în considerație că situația epidemiologică în cele 36 de țări unde vor fi deschise secții de votare pentru alegătorii moldoveni este foarte diferită și nu depinde în mod proporțional de gradul de vaccinare a populație din țările respective.

Tabelul de mai jos vine să confirme că factorul contagiozității cu COVID-19 în statele unde urmează să voteze cetățenii moldoveni corelează slab cu rata de vaccinare în țările respective.

Principala concluzie care se impune, pornind de la datele statistice elucidate mai sus, este că aplicarea măsurilor de protecție anti-COVID-19 este foarte importantă. Totuși, acolo unde riscurile contaminării sunt mai înalte și măsurile respective trebuie să fie pe potrivă.

#Covid #Igor Boțan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.