Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Statisticile și măsurile anti-COVID-19 dinaintea scrutinului parlamentar

28 Iun. 2021, 07:45
 // Categoria: Opinii // Autor:  Igor Boțan
28 Iun. 2021, 07:45 // Opinii //  Igor Boțan

Pregătirile pentru desfășurarea scrutinului parlamentar au intrat în faza finală. Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat cele mai importante documente, stabilind: numărul total al cetățenilor cu drept de vot, numărul secțiilor de votare și localitățile unde pot vota cetățenii din Diasporă, numărul secțiilor de votare și localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale unde pot vota cetățenii domiciliați în Transnistria. Pentru validarea rezultatelor alegerilor, participarea la votare trebuie să fie mai mare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

În condițiile crizei pandemice, în special în condițiile răspândirii rapide a variantei Delta, este important să se asigure aplicarea măsurilor antiepidemice pentru securizarea procesului electoral și asigurarea unei prezențe înalte la urnele de vot. La 3 iunie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a adoptat o Instrucțiune în acest sens.

Actuala situație pandemică din ajunul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie este mult mai bună decât cea din ajunul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020. În luna iunie a anului curent, media zilnică a contaminărilor cu COVID-19 este de aproximativ 50 de persoane, dintre care peste 40% au fost înregistrate în regiunea transnistreană, în timp ce în ajunul alegerilor prezidențiale, în octombrie 2020, numărul contaminărilor zilnice constituia aproximativ 700.

Tabelul de mai sus arată că în timpul campaniei electorale prezidențiale, dar mai ales după aceasta, în lunile noiembrie și octombrie 2020, numărul contaminărilor cu COVID-19 a crescut brusc. Este de așteptat ca și după alegerile parlamentare numărul contaminărilor va crește. De aceea, pentru o bună administrare a procesului electoral parlamentar și aplicarea adecvată a măsurilor antiepidemice, consiliile electorale de circumscripție trebuie să ia în considerație geografia focarelor de infecție, care nu este deloc uniformă. O atenție deosebită urmează a fi acordată celor 41 de secții de votare deschise pentru cetățenii domiciliați în Transnistria, unde rata de contaminare în luna iunie a fost de aproximativ 4 ori mai înaltă decât pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.

De asemenea, consiliul electoral de circumscripție nr.38, responsabil pentru votarea în străinătate, trebuie să ia în considerație că situația epidemiologică în cele 36 de țări unde vor fi deschise secții de votare pentru alegătorii moldoveni este foarte diferită și nu depinde în mod proporțional de gradul de vaccinare a populație din țările respective.

Tabelul de mai jos vine să confirme că factorul contagiozității cu COVID-19 în statele unde urmează să voteze cetățenii moldoveni corelează slab cu rata de vaccinare în țările respective.

Principala concluzie care se impune, pornind de la datele statistice elucidate mai sus, este că aplicarea măsurilor de protecție anti-COVID-19 este foarte importantă. Totuși, acolo unde riscurile contaminării sunt mai înalte și măsurile respective trebuie să fie pe potrivă.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 12:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Nov. 2026, 12:24 // Slider //  Daniela Baranovschi

Valorile mobiliare de stat (VMS) plasate direct persoanelor fizice câștigă tot mai mult teren pe piața financiară din Republica Moldova. În trimestrul trei al anului curent, valoarea anualizată a emisiunilor destinate populației a ajuns la 772 de milioane de lei, cu 33,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, soldul investițiilor populației în aceste instrumente a depășit pragul de un miliard de lei, ajungând la 1,07 miliarde de lei. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 20 noiembrie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în cele nouă trimestre monitorizate, statul a emis valori mobiliare de stat în valoare de 1,43 miliarde de lei prin plasament direct către persoanele fizice. Din această sumă, 358,2 milioane de lei au fost deja stinse, reprezentând 25,1% din totalul emisiunilor, iar soldul rămas în circulație constituie 1,07 miliarde de lei, echivalentul a 74,9% din valoarea totală emisă. În același timp, veniturile obținute de populație din dobânzile aferente acestor investiții au însumat 68,9 milioane de lei în perioada dintre trimestrul unu din 2025 și trimestrul trei din 2026. Numai în trimestrul trei al anului curent, investitorii au încasat 14,5 milioane de lei, cu 17,4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea anualizată a veniturilor din dobânzi a ajuns la 49 de milioane de lei.

Economistul susține că unul dintre factorii care contribuie la creșterea interesului populației pentru VMS este nivelul dobânzii oferite. În noiembrie 2026, rata anuală a dobânzii pentru VMS plasate direct populației, cu termen de un an, era de 7,85%, comparativ cu 5,65% pentru depozitele bancare în lei cu termen de 6-12 luni. Astfel, investițiile în VMS ofereau un avantaj de 2,20 puncte procentuale (p.p.) față de depozitele bancare. Un alt avantaj îl constituie faptul că veniturile obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat sunt neimpozabile.

În același timp, instrumentul aduce beneficii și pentru stat. Rata de 7,85% oferită populației era cu 6,24 p.p. mai mică decât rata de 14,09% înregistrată la licitația din 17 noiembrie 2026 pentru bonurile de trezorerie cu termen de 364 de zile. Prin urmare, plasamentele directe către populație permit Guvernului să atragă resurse financiare la un cost mai redus decât prin intermediul licitațiilor. Analiza arată că, în trimestrul trei din 2026, economiile populației deținute în instituțiile financiare au constituit 99,9 miliarde de lei. Din această sumă, 96,3 miliarde de lei sau 96,4%, reprezentau depozite bancare, în timp ce VMS dețineau o pondere de aproximativ 1,1%, echivalentul a 1,1 miliarde de lei.

Chiar dacă ponderea VMS în totalul economiilor populației rămâne încă redusă, aceasta a crescut constant, de la 0,1% în trimestrul trei din 2024 la 1,1% în trimestrul trei din 2026. Mai mult, afirmă analistul economic, VMS au devenit principalul motor de creștere a economiilor nebancare. În numai doi ani, acestea au ajuns la 1,07 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din totalul economiilor populației în instrumente nebancare. În 2024, VMS au contribuit cu 64% la creșterea acestor economii, respectiv cu 840 de milioane de lei dintr-un avans total de 1,31 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că piața VMS  înregistrează volume record, dar persistă riscul refinanțării. La nivelul întregii piețe a VMS, volumul comercializat a ajuns la 62,7 miliarde de lei în valoare anualizată în trimestrul trei din 2026, cel mai ridicat nivel din perioada 2015–2026. Comparativ cu 2025, creșterea a fost de 23,1%, respectiv 11,8 miliarde de lei. Față de 2019, volumul este de 5,5 ori mai mare. Numai în trimestrul trei din 2026 au fost plasate VMS-uri de 15,6 miliarde de lei, cu 54,6% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Plasamentele au depășit răscumpărările cu 2,8 miliarde de lei, în condițiile în care statul a răscumpărat VMS în valoare de 12,8 miliarde de lei.

Totuși, analiza evidențiază o vulnerabilitate importantă a pieței – dependența ridicată de refinanțarea datoriei pe termen scurt. În perioada 2021–2026, răscumpărările au reprezentat 87% din totalul plasamentelor de VMS-uri, ceea ce arată că o mare parte din resursele atrase prin emisiuni noi sunt utilizate pentru stingerea obligațiilor anterioare. În trimestrul trei din 2026, soldul VMS-urilor aflate în circulație a constituit 60,18 miliarde de lei, echivalentul a 16,1% din PIB. Dintre acestea, 48,14 miliarde de lei, respectiv 80%, reprezentau instrumente pe termen scurt, în timp ce doar 12,04 miliarde de lei, echivalentul a 20%, erau aferente termenului lung.

De asemenea, ponderea VMS-urilor cu scadența de doi ani și mai mult a coborât de la 15,5% în 2018 la doar 0,77% în trimestrul trei din 2026. Termenul mediu ponderat de plasare a fost de 274 de zile, cu 28 de zile mai mic decât în anul 2025. Un alt semnal de presiune asupra costurilor de finanțare este creșterea dobânzilor la bonurile de trezorerie. Pentru instrumentele cu scadența de 364 de zile, rata dobânzii a urcat de la 10,2% în septembrie la 13,35% în noiembrie 2026, înregistrând o creștere de 3,15 p.p.  în doar două luni.

Analiza evidențiază două evoluții importante ale pieței VMS-urilor din Republica Moldova: pe de o parte, creșterea interesului populației pentru investițiile directe în instrumente financiare emise de stat, iar pe de altă parte, menținerea unei dependențe ridicate a finanțării publice de instrumentele cu scadențe scurte. Diversificarea maturităților și dezvoltarea plasamentelor pe termen lung rămân importante pentru reducerea riscului de refinanțare și consolidarea sustenabilității datoriei publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!