VIDEO Apel către ambasade: Stoianoglo vorbește despre „persecutare”. Instrumentul - urmărirea pentru îmbogățire ilicită

Alexandr Stoianoglo susține că persoanele publice și funcționarii sunt persecutați, prin intermediul urmărilor penale pentru îmbogățire ilicită. În cadrul unei conferințe de presă, el a anunțat a transmis Procuraturii Generale un demers prin care cere încetarea acestor practici.

„Consider că toți cei implicați în combaterea corupției, trebuie să-și conformeze activitățile – cadrului legal. Nu e posibil de făcut dreptate prin nedreptăți, pentru că acestea din urmă reprezintă în sine tot acte de corupție și, în final, favorizează evoluția necontrolată a acestui fenomen”, afirmă Stoianoglo.

Fostul șef al Procuraturii spune că ofițerii nu au vreo instrucțiune metodologică de urmărire penală privind îmbogățirea ilicită. El consideră că acest factor a determinat apariția unor „practici neuniforme și abuzive de interpretare și aplicare de către procurori a legii în cadrul proceselor penale, soldate cu încălcări grave și ireparabile ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

„Reieșind din raționamentele expuse în Hotărârile Curții Constituționale nr.21 din 20.10.2011, nr.6 din 16.04.2015 și nr.7 din 10.03.2022, necesitatea probării de către autoritățile statului a caracterului ilicit al averii în cazul infracțiunii de „îmbogățire ilicită” rezultă din jurisprudența instanței de contencios constituțional, obligatorie pentru toate organele de drept din țară, în special pentru Procuratură, care a ignorat-o categoric și inexplicabil în majoritatea cauzelor penale pendinte (zeci de spețe), reținând și arestând zeci de persoane urmărite arbitrar, puse neîntemeiat sub învinuire, unele abuziv deja diferite justiției În condițiile date, ignorând în cel mai flagrant și brutal mod jurisprudența constituțională, Procuratura încalcă Constituția țării – activitate ce cade sub incidența mai multor articole din Codul penal privind infracțiuni de corupție și conexe lor”, mai susține Stoianoglo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procurorul suspendat consideră că, în lipsa instrucțiunilor care trebuiau elaborate de Procuratura Generală, au apărut practici ilegale de persecutare a persoanelor și demnitarilor publici, urmăriri penale selective, duble standarde, subiectivism și abuzuri, cu repercusiuni grave pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

„De notat că, în intervalul anilor 2014 – 2021, articolul ”îmbogățire ilicită” din Codul penal a fost aplicat extrem de rar, fiind pornite doar câteva dosare, în special din cauza neclarității modalității de aplicare a normelor juridice – ceea ce practic îl făcea inaplicabil. Problemele sunt cu atât mai grave și mai complexe, cu cât, la acest subiect nu a existat și nici nu există, la moment, o practică judiciară consistentă și uniformă. Chiar și așa, doar în ultimul an, Procuratura și CNA au pornit sute de cauze penale, au reținut și arestat zeci de persoane, în special, înalți demnitari publici. Adițional, este relevant să menționez că modul în care își desfășoară procurorii conduita procesuală la efectuarea urmăririi penale reprezintă un element – cheie al competențelor instituționale de asigurare a ordinii de drept, iar aceasta urmează să se alinieze cerințelor de legalitate nu numai după formă, dar și după conținut. Devierea de la aceste standarde duce, inevitabil, la consecințe grave, deoarece afectează drepturi și libertăți, precum și golește de conținut competențele de aplicare în concret a legii, atribuite procurorilor nu în calitate de privilegiu profesional, ci ca responsabilitate asumată prin statutul profesional. În contextul celor enunțate, reieșind din prestația neuniformă, defectuoasă și pasibilă de a fi descalificată din perspectiva încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către procurorii de caz și procurorii ierarhic superiori pe cauzele penale privind fapte de îmbogățire ilicită, am intervenit către Procurorul General interimar, care, conform legii este persoana responsabilă atât de politica penală în stat, cât și de legalitatea activității Procuraturii, cu solicitarea de a face uz de competențele funcționale și a stopa fărădelegile instaurate în Procuratură prin utilizarea, sub un fals și populist pretext – de combatere a corupției, a acestui instrument periculos – pornirea urmăririi penale pentru îmbogățire ilicită doar în baza aparențelor și revenirea la legalitate și normalitate prin interpretarea și aplicarea onestă, corectă și cu bună-credință a legii”, afirmă oficialul suspendat din funcție.

Stoianoglo a sesizat despre aceste constatări ale sale Procuratura Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, dar și partenerii externi ai țării.

#persecutare #urmărire #imbogatire ilicita #Stoianoglo #procurori

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.