Alexandr Stoianoglo susține că persoanele publice și funcționarii sunt persecutați, prin intermediul urmărilor penale pentru îmbogățire ilicită. În cadrul unei conferințe de presă, el a anunțat a transmis Procuraturii Generale un demers prin care cere încetarea acestor practici.
„Consider că toți cei implicați în combaterea corupției, trebuie să-și conformeze activitățile – cadrului legal. Nu e posibil de făcut dreptate prin nedreptăți, pentru că acestea din urmă reprezintă în sine tot acte de corupție și, în final, favorizează evoluția necontrolată a acestui fenomen”, afirmă Stoianoglo.
Fostul șef al Procuraturii spune că ofițerii nu au vreo instrucțiune metodologică de urmărire penală privind îmbogățirea ilicită. El consideră că acest factor a determinat apariția unor „practici neuniforme și abuzive de interpretare și aplicare de către procurori a legii în cadrul proceselor penale, soldate cu încălcări grave și ireparabile ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
„Reieșind din raționamentele expuse în Hotărârile Curții Constituționale nr.21 din 20.10.2011, nr.6 din 16.04.2015 și nr.7 din 10.03.2022, necesitatea probării de către autoritățile statului a caracterului ilicit al averii în cazul infracțiunii de „îmbogățire ilicită” rezultă din jurisprudența instanței de contencios constituțional, obligatorie pentru toate organele de drept din țară, în special pentru Procuratură, care a ignorat-o categoric și inexplicabil în majoritatea cauzelor penale pendinte (zeci de spețe), reținând și arestând zeci de persoane urmărite arbitrar, puse neîntemeiat sub învinuire, unele abuziv deja diferite justiției În condițiile date, ignorând în cel mai flagrant și brutal mod jurisprudența constituțională, Procuratura încalcă Constituția țării – activitate ce cade sub incidența mai multor articole din Codul penal privind infracțiuni de corupție și conexe lor”, mai susține Stoianoglo.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Procurorul suspendat consideră că, în lipsa instrucțiunilor care trebuiau elaborate de Procuratura Generală, au apărut practici ilegale de persecutare a persoanelor și demnitarilor publici, urmăriri penale selective, duble standarde, subiectivism și abuzuri, cu repercusiuni grave pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
„De notat că, în intervalul anilor 2014 – 2021, articolul ”îmbogățire ilicită” din Codul penal a fost aplicat extrem de rar, fiind pornite doar câteva dosare, în special din cauza neclarității modalității de aplicare a normelor juridice – ceea ce practic îl făcea inaplicabil. Problemele sunt cu atât mai grave și mai complexe, cu cât, la acest subiect nu a existat și nici nu există, la moment, o practică judiciară consistentă și uniformă. Chiar și așa, doar în ultimul an, Procuratura și CNA au pornit sute de cauze penale, au reținut și arestat zeci de persoane, în special, înalți demnitari publici. Adițional, este relevant să menționez că modul în care își desfășoară procurorii conduita procesuală la efectuarea urmăririi penale reprezintă un element – cheie al competențelor instituționale de asigurare a ordinii de drept, iar aceasta urmează să se alinieze cerințelor de legalitate nu numai după formă, dar și după conținut. Devierea de la aceste standarde duce, inevitabil, la consecințe grave, deoarece afectează drepturi și libertăți, precum și golește de conținut competențele de aplicare în concret a legii, atribuite procurorilor nu în calitate de privilegiu profesional, ci ca responsabilitate asumată prin statutul profesional. În contextul celor enunțate, reieșind din prestația neuniformă, defectuoasă și pasibilă de a fi descalificată din perspectiva încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către procurorii de caz și procurorii ierarhic superiori pe cauzele penale privind fapte de îmbogățire ilicită, am intervenit către Procurorul General interimar, care, conform legii este persoana responsabilă atât de politica penală în stat, cât și de legalitatea activității Procuraturii, cu solicitarea de a face uz de competențele funcționale și a stopa fărădelegile instaurate în Procuratură prin utilizarea, sub un fals și populist pretext – de combatere a corupției, a acestui instrument periculos – pornirea urmăririi penale pentru îmbogățire ilicită doar în baza aparențelor și revenirea la legalitate și normalitate prin interpretarea și aplicarea onestă, corectă și cu bună-credință a legii”, afirmă oficialul suspendat din funcție.
Stoianoglo a sesizat despre aceste constatări ale sale Procuratura Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, dar și partenerii externi ai țării.
