Membrii Platformei Demnitate și Adevăr organizează un nou protest în fața Guvernului. De această dată manifestația are loc în contextul situației critice de la Înreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

„Calea Ferată, Calea furată”, „Calea Ferată este un obiect strategic”, „Nu falimentului Căii Ferate”, „Cerem achitarea salariilor”, scandează mulțimea în fața executivului.

Alexandru Slusari a spus că 25% din toate mărfurile care se importă/exportă în RM se transportă prin Calea Ferată, care este o întreprindere care deține mii de metri pătrați de construcții, terenuri, mii de angajați etc. Salariul mediu este 4300 lei, dar angajații nu-l primesc de 5-6 luni, deși continua să lucreze.

„Calea ferată a servit drept „vacă de muls” pentru mai multe guvernări criminale, iar în perioada Plahotniuc schemele ilegale au fost aduse la perfecțiune. Dar, deși am făcut zeci de demersuri și a activat o comisie specială de anchetă, din 23 de dosare penale deschise de CNA, 20 deja au fost clasate. Acum s-au pornit niște percheziții, dar nicio persoană nu a fost reținută, pentru că justiția rămâne capturată. Ne aflăm la Guvern pentru că este vorba de o întreprindere de stat, o întreprindere strategică pentru care guvernul ar trebui să aibă un interes sporit, dar ea a fost transmisă în gestiunea APP, care este absolut dezinteresată în a soluționa criza” a spus Alexandru Slusari.

Andrei Năstase a spus că a discutat ieri la Ungheni cu angajații Căii Ferate de acolo și situația este dezastruoasă – oamenii nu au bani de pâine!

„Ultima dată când și-au ridicat salariile angajații de la Căile Ferate a fost decembrie 2020. Cum să trăiești 6 luni de zile fără un ban, find angajat la o întreprindere strategică a statului?! Cum mai rezistă acești oameni? Ei nu pleacă de la serviciu pentru că consideră că întreprinderea este bunul tuturor, al țării întregi. Un angajat de acolo mi-a zis: transmiteți-i noului director că nu a venit să readucă toți „schemarii” înapoi, ci să salveze întreprinderea. Rușine celor care s-au gândit doar la propriile interese, iar oamenii au fost abandonați!”

Deputatul Chiril Moțpan a făcut publică declarația Platformei DA privind situația de la ÎS Calea Ferată a Moldovei în care se spune că Platforma DA condamnă categoric politica statului față de ÎS Calea Ferată, caracterizată prin tolerarea multiplelor scheme de escrocherie cu patrimoniului entității, organizate de grupările Plahotniuc-Dodon.

Anterior, Comisia parlamentară care a investigat situația de la CFM a constatat că în ultimii zece ani întreprinderea a fost prejudiciată de circa un miliard de lei. Cifra datoriilor întreprinderii este de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

#calea ferata #Guvern #Platforma DA #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.