Avocata Doina Ioana Străisteanu a tras un semnal de alarmă pe rețelele sociale privind o criză gravă în activitatea Curții de Apel Centru din Chișinău. Într-un video public, ea a declarat că instanța se confruntă cu o lipsă severă de judecători, ceea ce ar putea duce la blocarea examinării cauzelor aflate pe rol.

Potrivit avocatei, din cele 57 de funcții prevăzute pentru judecători la această instanță, doar 32 sunt ocupate în prezent. Mai mult, după recentele demisii din rândul magistraților, doar 26 de judecători mai activează efectiv.

Din aceștia, doar aproximativ opt sau nouă judecători sunt disponibili pentru examinarea cauzelor civile și de contencios administrativ. Situația ar putea afecta grav formarea completelor de judecată, necesare pentru examinarea cererilor de apel și recurs.

Străisteanu a precizat că unele ședințe deja stabilite ar putea fi contramandate sau amânate, din lipsa resursei umane, iar acest lucru ar putea continua o perioadă îndelungată. „Să nu vă mire dacă ședințele programate nu vor mai avea loc”, a avertizat ea.

Pe site-ul instanțelor naționale, până la această oră, nu a fost publicat niciun comunicat oficial care să confirme sau să infirme existența blocajului menționat.

Între timp, situația se agravează și în contextul evaluării externe a magistraților, proces derulat în cadrul reformei justiției. Judecătoarea Marina Anton, de la Curtea de Apel Centru, a fost declarată neeligibilă pentru continuarea activității și nu va mai putea deține funcții publice timp de șase ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat raportul negativ al Comisiei Vetting, care a constatat că magistrata nu îndeplinește criteriile de integritate. Anton activează în sistemul judecătoresc din 1999, iar în 2005 a fost promovată la Curtea de Apel.

Curtea de Apel Centru, redenumită în aprilie 2024 din Curtea de Apel Chișinău, a fost supusă unui proces amplu de evaluare externă. Din cei 40 de judecători aflați în funcție la momentul lansării procedurii, 21 au demisionat, iar alți 18 au intrat în evaluare. Rata de promovare a evaluării externe a fost de doar 50%. Printre magistrații care au părăsit recent sistemul se numără și Dorin Dulghieru și Oxana Robu, în urma deciziilor CSM bazate pe rapoartele negative ale Comisiei Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curtea de apel #Doina Ioana Străisteanu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.