Avocata Doina Ioana Străisteanu a tras un semnal de alarmă pe rețelele sociale privind o criză gravă în activitatea Curții de Apel Centru din Chișinău. Într-un video public, ea a declarat că instanța se confruntă cu o lipsă severă de judecători, ceea ce ar putea duce la blocarea examinării cauzelor aflate pe rol.

Potrivit avocatei, din cele 57 de funcții prevăzute pentru judecători la această instanță, doar 32 sunt ocupate în prezent. Mai mult, după recentele demisii din rândul magistraților, doar 26 de judecători mai activează efectiv.

Din aceștia, doar aproximativ opt sau nouă judecători sunt disponibili pentru examinarea cauzelor civile și de contencios administrativ. Situația ar putea afecta grav formarea completelor de judecată, necesare pentru examinarea cererilor de apel și recurs.

Străisteanu a precizat că unele ședințe deja stabilite ar putea fi contramandate sau amânate, din lipsa resursei umane, iar acest lucru ar putea continua o perioadă îndelungată. „Să nu vă mire dacă ședințele programate nu vor mai avea loc”, a avertizat ea.

Pe site-ul instanțelor naționale, până la această oră, nu a fost publicat niciun comunicat oficial care să confirme sau să infirme existența blocajului menționat.

Între timp, situația se agravează și în contextul evaluării externe a magistraților, proces derulat în cadrul reformei justiției. Judecătoarea Marina Anton, de la Curtea de Apel Centru, a fost declarată neeligibilă pentru continuarea activității și nu va mai putea deține funcții publice timp de șase ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat raportul negativ al Comisiei Vetting, care a constatat că magistrata nu îndeplinește criteriile de integritate. Anton activează în sistemul judecătoresc din 1999, iar în 2005 a fost promovată la Curtea de Apel.

Curtea de Apel Centru, redenumită în aprilie 2024 din Curtea de Apel Chișinău, a fost supusă unui proces amplu de evaluare externă. Din cei 40 de judecători aflați în funcție la momentul lansării procedurii, 21 au demisionat, iar alți 18 au intrat în evaluare. Rata de promovare a evaluării externe a fost de doar 50%. Printre magistrații care au părăsit recent sistemul se numără și Dorin Dulghieru și Oxana Robu, în urma deciziilor CSM bazate pe rapoartele negative ale Comisiei Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curtea de apel #Doina Ioana Străisteanu

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.