Războiul din Ucraina le-a motivat pe autoritățile din Republica Moldova să facă o inventariere a buncărelor pentru adăpostirea populației în caz de situații excepționale, fapt ce a scos la iveală că acestea sunt insuficiente, iar cele pe care le mai avem nu corespund normelor de adăpost, întrucât au fost lăsate de izbeliște și nu dispun de condiții de trai. Asemenea declarații au fost făcute de președinta țării, Maia Sandu, astăzi, 4 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit Maiei Sandu, adăposturile nu au fost întreținute și s-au deteriorat, fiind într-o stare avariată, iar puține dintre ele pot fi reabilitate.

„Asta este realitatea. Nu suntem în situația în care să putem construi adăposturi suficiente într-o lună-două. Acolo unde instituțiile statului controlează aceste adăposturi, lucrurile se îmbunătățesc, dar în mare parte acolo unde s-au întâmplat privatizări, unde a fost schimbată destinația sau unde aceste adăposturi nu au fost întreținute deloc, ele sunt într-o stare foarte gravă. Acolo nu mai e nimic de făcut”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a declarat că e greu de zis cum va influența războiul din Ucraina asupra conflictului transnistrean și care ar putea fi efectul acestuia asupra soluționării deferentului.

„Noi în continuare optăm pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean. E greu de spus ce va fi cu formatul 5+2 după aceste evenimente și în ce măsură acest format va mai fi relevant și potrivit pentru aceste discuții. Mesajul nostru către regimul de la Tiraspol este să nu creeze alte vulnerabilități, să nu comită acțiuni care ar crește riscurile de atac armat, acțiuni armate pe teritoriul Republicii Moldova. Sper că ei înțeleg riscurile, dar evident că vulnerabilitatea acolo este mare. Monitorizăm, încercăm să fim alerți la toate aceste lucruri”, a notat președintele.

Președinta a confirmat și faptul că, așa numiții pacificatori ruși din regiunea separatistă transnistreană au început să poarte inscripții specifice militarilor ruși implicați în războiul din Ucraina, cum ar fi litera „Z” sau banderolă albă legată la braț, însă la care au renunțat cu greu, după solicitările făcute de Comisia Unificată de Control.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buncăr antiatomic #litera ”Z”#Maia Sandu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.