VIDEO Ceartă între unioniști și anti-unioniști în capitală! Polițiștii au intervenit ca să nu degenereze în bătaie

Unioniștii și anti-unioniștii s-au certat duminică, 26 martie curent, în centrul capitalei, chiar lângă monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Primii s-au adunat pentru a marca ajunul Zilei Unirii Basarabiei cu România, ultimii – au venit să-și exprime împotrivirea.

Pe mai multe conturi de Telegram, au apărut imagini cu unioniști și anti-unioniști încăierându-se verbal.

La un moment dat, se vede că a fost necesară intervenția poliției, cel mai probabil ca să nu degenereze totul într-o bătaie.

Totodată, pe unele dintre conturile de Telegram, a fost specificată nemulțumirea și că a fost ținut în mână drapelul militarilor ucraineni „Azov”, considerați de ruși „fasciști”, de către susținătorii unirii.

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat, la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România.

În primele decenii ale ocupaţiei, Basarabia a fost supusă unei perioade de integrare treptată în Rusia. În toată Basarabia au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ – Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă, etc.

Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.

La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească. La 24 ianuarie/3 februarie 1918, Sfatul Ţării întrunit în şedinţă solemnă a votat în unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea cu România. La 9/22 aprilie 1918, regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministru de Justiţie.

#Azov #unionisti #cearta

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.