Premierul britanic, Boris Johnson, a sugerat că președintele rus nu declanșa războiul din Ucraina dacă era femeie. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu, Johnson declarând că liderul de la Kremlin reprezintă „exemplu de masculinitate toxică”.

Premierul britanic a menționat că liderii celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii au încheiat reuniunea din Bavaria promițând că vor crește costurile economice și politice pentru Putin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat presei germane.

„Dacă Putin ar fi fost o femeie, chiar nu cred că s-ar fi angajat într-un război nebun și violență, așa cum a făcut-o. Dacă vrei un exemplu perfect de masculinitate toxică, acesta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept replică, Vladimir Putin și-a amintit de ex-șefa Executivului britanic, Margaret Thatcher. El a declarat că aceasta a luat decizia de a trimite trupe în insula Falkland. În timp ce se afla în Turkemnistan, el a vorbit despre evenimentele de acum 40 de ani.

„Vreau doar să amintesc evenimentele din istoria recentă, când Margaret Thatcher a decis să lanseze operațiuni militare împotriva Argentinei, pentru Insulele Falkland. Așa că o femeie a luat decizia de a lansa o acțiune militară. Prin urmare, nu este o referire foarte exactă din partea premierului britanic la ceea ce se întâmplă astăzi”, a răspuns Putin.

#Johnson #Margaret Thatcher #masculinitate toxică #Putin #războiul din Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.