Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat cu puțin timp în urmă că în data de 5 iulie va fi semnat un protocol pentru aderarea Suediei și Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică. Declarațiile au fost făcute summit-ul de la Madrid, care are loc în aceste zile.

Amintim că la începutul săptămânii Jens Stoltenberg a declarat că Suedia şi Finlanda vor fi invitate să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia. Acordul a fost semnat marți seara în faţa camerelor de filmat de şefii diplomaţiilor din cele trei țări.

Finlanda şi Suedia au depus în data de 18 mai 2022 cererile de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Această decizie istorică a fost apreciată de mai multe țări membre a Alianței. Tot atunci, Turcia s-a arătat reticentă față de acest subiect. Astfel, Ankara a încercat să încetinească procesul dat, refuzând deschiderea discuțiilor în cadrul Consiliului Atlantic, prima etapă a procedurii. Totuși, se pare că a fost găsită o cale amiabilă și Turcia a cedat.

Pentru aderare celor două țări era necesară unanimitatea celor 30 de membri ai Alianței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la NATO #Finlanda și Suedia #Jens Stoltenberg #NATO

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.