Copiii vor tot ce văd pe Internet, se adresează o vânzătoare într-un magazin de jucării unor părinți. Oare? De la folia cu bule de aer la pop-it. De ce pasiunea pentru jucăriile antistres nu înseamnă deloc un infantilism, ci mai degrabă o necesitate pentru relaxarea sistemului nervos, inclusiv, pentru adulți. Vă povestim cum au apărut acestea și cum în prezent toți sunt obsedați de simple dimple și de pop-it care, în traducerea din limba engleză, înseamnă „împinge”.

Pop-it, simple dimple și squish – cu siguranță de curând ați tot auzit aceste cuvinte. Dacă nu, atunci deja veți atrage atenția..! Par a fi expresii pentru vrăji din desene animate pentru copii, însă de fapt sunt jucării antistres care au devenit neașteptat de populare datorită TikTok-ului.

Pe această platformă, adolescenții au publicat o serie de video-uri cu hashtag-ul #popit și au ajuns să adune peste trei miliarde de vizualizări.

Aceste jucării au o construcție simplă. Înrămate în plastic, au umflături de diferite dimensiuni pe care trebuie să le apeși. Odată ce le-ai apăsat, acestea ies pe partea cealaltă și se aude ușor un „pop”. De aici și vine denumirea lor. Seamănă foarte mult cu foliile cu bule de aer, doar că pot fi utilizate veșnic, pentru că nu se sparg.

https://www.youtube.com/watch?v=7MBfQQ5rr2o

Simple dimple – tradus exact ar însemna gropiță simplă, se deosebește de pop-it prin dimensiunea umflăturilor. Dacă în al doilea caz, acestea sunt de aceleași dimensiuni, atunci în primul de diferite – mai mari și mai mici. Pentru a le apăsa, este necesară o altă putere, se scoate un alt sunet și se modifică senzațiile după ce de joci cu ea.

Squish la fel este o jucărie antistres, însă arată altfel. Este confecționată din polimer elastic și moale. Pe ea trebuie să o strângi în palmă, iar odată ce-i dai voia „să respire” revine la forma inițială.

Și deși aparent ar fi invenții noi, jucăriile au fost inventate încă în anii 2000 de către compania „Fat Brain Toys” care și-a propus ca, prin intermediul lor, copiii să-și antreneze motorica mică.

Dacă ar fi de analizat la general, atunci ne dăm seama că oamenii mereu au avut nevoie de obiecte asemănătoare. Unii poartă și acum mărgele, pe care monahii le foloseau când meditau. Ulterior, au apărut vestitele folii cu bule de aer care erau sparte.

Înainte de cultura pop-it, erau la modă spinnerele, slime-urile și ASMR-videourile.

https://www.youtube.com/watch?v=4j0S3J4kSNw

#copii #simple dimple

Fostul prim-ministru Iurie Leancă respinge acuzațiile care îi sunt aduse în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și susține că nu există probe care să-i demonstreze vinovăția. Leancă speră ca instanța să constate lipsa dovezilor.

„Eu sper că o instanță analizează riguros, ascultă și vede încă o dată lipsa de dovezi în totalitate, nu măcar în anumite elemente”, a declarat fostul premier.

Iurie Leancă susține că acuzațiile formulate împotriva sa trebuie să fie susținute de argumente și probe consistente: „Acuzațiile și coerența argumentelor și prezența argumentelor trebuie să fie în mod special vizibilă.

Întrebat la ce decizie se așteaptă în dosar, fostul premier a răspuns fără ezitare: „La achitarea completă, bineînțeles la achitarea completă, la asta mă aștept”.

Procurorii cer 6 ani de pușcărie pentru fostul premier Iurie Leancă, ex-ministrul Economiei Valeriu Lazăr, fostul șef al Agenției Proprietăți Publice (APP) Tudor Copaci și ex-deputatul Petru Jardan, în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău. Solicitarea a fost făcută de procurorul Victor Muntean, în ședința de judecată desfășurată pe 14 septembrie.

Dosarul se examinează la Judecătoria Chișinău și a ajuns la etapa dezbaterilor judiciare. Pe 2 mai 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost transmis în judecată. Sunt opt inculpați, foști funcționari ai statului.

Examinarea dosarului a început la 18 mai 2023. Inculpații sunt acuzați că ar fi concesionat AIC în interesul unei organizații criminale, ar fi micșorat procentul din profit care urma să ajungă în bugetul de stat în urma concesionării AIC de la 8% la 1%, iar concursul ar fi fost mimat și statul.

AIC a revenit în proprietatea statului în baza unei decizii a Curții de Apel, după ce compania concesionară „Avia Invest”, afiliată fugarului Ilan Șor, a fost acuzată că nu a realizat investițiile promise în dezvoltarea aeroportului.

#concesionare Aeroport #dosar Aeroport #Iurie Leanca