Andrei Brighidin și Natalia Moloșag sunt cei doi candidați care vor fi propuși plenului Parlamentului pentru a selecta o singură persoană care să fie numită în funcția de Avocat al Poporului. Anunțul a fost făcut astăzi de către de către președinta Comisie juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Pe parcursul zilei de astăzi, toți cei 9 candidați, care au fost selectați din cei 11, care au depus dosarele, au susținut ultima probă – interviul. Ulterior, o Comisie specială a selectat doar 2 candidați – Andrei Brighidin și Natalia Moloșag pe care i-au propus Parlamentului spre selecție pentru a fi numit unul singur.

Natalia Moloșag a oferit anterior servicii de avocatură președintei Maia Sandu în cadrul unei cauze atacate în instanța de judecată.

Proba interviului a fost susținută de următorii candidați: Maia Bănărescu, Andrei Brighidin, Teodor Cârnaț, Violeta Gașițoi, Natalia Moloșag, Dumitru Pulbere, Nicolae Rădița, Ivan Roșca și Ivan Ungureanu.

Interviurile fiecărui candidat în parte pot fi urmărite aici.

Potrivit Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului, persoanele interesate pot expedia opiniile despre orice candidat și pot participa la proba interviului, în calitate de observatori.

Precizăm că, în cadrul unei conferințe de presă, după ce au refuzat să participe la proba interviului, deputații BCS au declarat că PAS ar face lobby candidata Maia Bănărescu, lucru care nu s-a adeverit, întrucât aceasta nu se regăsește în lista celor doi candidați propuși plenului spre selecție.

#Andrei Brighidin #avocatul poporului #Natalia Molosaga #Ombudsman

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.