75-80 la sută din colegii socialiști din raioane sunt împotriva ca Igor Dodon să candideze pentru funcția de primar de Chișinău la alegerile locale stabilite pentru data de 5 noiembrie 2023, în favoarea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Aceasta susține însuși fostul președinte de țară, secretarul executiv al PSRM. Mai multe declarații, cum ar fi cine ar putea fi atunci candidatul formațiunii, a făcut la emisiunea „Puterea A Patra” de la N4, ediția de luni, 24 iulie curent.

„75-80 la sută din colegi sunt împotrivă ca eu să candidez la Chișinău. Ei consideră că trebuie să candidez la prezidențiale. Cei din Chișinău și-ar dori să o fac, pentru că noi am ieși la sigur în turul II și aș obține mai mulți consilieri în Consiliul Municipal; dar din raioane – nu. Așa că 90 la sută este că Dodon Igor nu va fi candidat. Las 10% pentru „dacă se întâmplă ceva”.

În această ordine de idei, chiar dacă nu a fost luată o decizie comună, și-a exprimat opinia că Vlad Batrîncea ar fi o candidatură bună a PSRM.

„El a fost șeful stafului electoral și la Zinaida Grecean și la Ion Ceban. Dacă nu, va fi altul”.

Întrebat detaliat despre prezidențiale, Igor Dodon a estimat că 50 la 50 va candida. „Eu mi-aș dori să existe un candidat veritabil de stânga, cu limba de stat moldovenească, cu contra intrării în NATO, cu contra valorilor europene. Eu aș fi bucuros să avem un candidat de stânga real pe care eu să-l susțin. Poate apare până la anul… PSRM exista. Eu nu am de gând să plec din partid, așa cum vehiculează Partidul Renașterii drept argument când încearcă să ia oameni de la noi. Nu va fi Irina Vlah. Va fi cineva din echipă”, a conchis el.

#alegeri locale #Chisinau #Igor Dodon #PSRM #Vlad Batrincea

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china