Curs valutar
  • EUR
    20.1386
    0%
  • USD
    17.2686
    0%
  • RUB
    0.2046
    0%
  • RON
    3.8327
    0%
  • UAH
    0.3865
    0%

Toate știrile

27 august 2026

VIDEO Morți care zac pe străzi și arme nucleare care nu există. Interviul integral a lui Zelenski, interzis de Kremlin

28 Mart. 2022, 10:54
 // Categoria: În Lume // Autor:  Victoria Laur
28 Mart. 2022, 10:54 // În Lume //  Victoria Laur

Roskomnadzor, autoritatea rusă care reglementează mass-media, a interzis spre publicare un interviu acordat de Vladimir Zelenski publicațiilor Meduza, Komersant și Dojdi. În pofida avertizării că pot ajunge pe banca acuzaților, jurnaliștii au publicat discuția cu liderul ucrainean.

Printre principalele subiecte se numără tentativele de asasinare a liderului de la Kiev, situația din Mariupol și Donețk, acuzațiile pe care le-a invocat Rusia pentru a invada Ucraina, relația cu Federația Rusă, oligarhii ei și problema lingvistică. De asemenea, Zelenski a vorbit și despre procesul de negocieri, dar și despre posibile referendumuri în țara vecină.

Eventuala asasinare

Zelenski a punctat că „nu are ce spune” în această privință și că serviciile de securitatea „își fac treaba”. În același timp, potrivit lui, pe lângă încercările de a-l omorî, anterior au fost încercări de a-l exclude din politică, însă el „reacționează calm”.

„Nimic de spus, într-adevăr. Securitatea noastră se ocupă de aceste probleme și de eliminarea indivizilor care vin aici să vâneze. Nimic mai mult de spus”, a punctat Zelenski.

Ce se întâmplă în Mariupol?

Actualmente în Mariupol se află atât militari ucraineni, cât și ruși. Majoritatea clădirilor din orașul care numără peste jumătate de milion de locuitori sunt distruse, din spusele lui Zelenski. În același timp, potrivit lui, deși Kremlinul spunea că nu va abandona militarii morți, pe străzile localității zac cadavre atât ale civililor ucraineni, cât și ale soldaților inamici.

„În oraș sunt cadavre. Pe drumuri, pe trotuare. Cadavrele zac peste tot. Nimeni nu le ia – soldați ruși și cetățeni ai Ucrainei. Sunt mulțimi. Nu pot spune „grămezi” despre oameni. Nu găsesc cuvântul rusesc corect”

Laboratoarele biologice, armele nucleare și pretinsele planuri de atac în Donbas

Zelenski a catalogat pretextele Kremlinului, în baza căruia a fost invadată Ucraina, drept „anecdotă”. Despre pretinsele atacuri care ar fi trebuit să urmeze în Donbas, Zelenski spune că au fost semnat de un oficial al Gărzii Naționale, entitatea din subordinea Ministerului de Interne. El a lăsat de înțeles că instituția nu are atribuții în acest sens.

„Este o anecdotă. Nu am nimic de explicat aici. Nu avem. Nu există arme nucleare, laboratoare biologice, chimice și nici arme chimice. Acest lucru nu există”, a conchis Zelenski.

Totodată, referindu-se la problema limbii ruse în Ucraina, președintele țării vecine a relatat că vrea un tratat cu toate țările vecine, în care să se stipuleze reguli de funcționarea a limbilor pe teritoriul Ucrainei. Cât despre statutul de neutralitate, potrivit lui Zelenski, inițial Rusia cerea în cadrul negocierilor doar asigurarea că Ucraina nu ar adera la NATO, iar apoi solicitările s-ar fi modificat. Totodată, din spusele lui, garanțiile pe care Rusia le cere pot fi implementate în Ucraina doar prin aplicarea modificărilor constituționale, procesul poate fi efectuat prin referendum și poate dura circa unui an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că interviul lui Zelenski, în care a fost criticat Putin și administrația rusă, a fost interzis de Kremlin. Roskomnadzor a demarat controale pentru a pedepsi sursele care nu au agreat solicitarea de a nu-l difuza, iar Kievul a calificat decizia drept „absurdă și lașă”.

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
27 Aug. 2026, 10:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
27 Aug. 2026, 10:10 // Slider //  Realitatea.md

Primii ani de independență au fost, economic, complicați. Republica Moldova a moștenit o economie integrată în sistemul sovietic, dependentă energetic și cu o industrie ale cărei piețe și lanțuri de aprovizionare s-au destrămat aproape peste noapte. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul real s-a prăbușit cu aproximativ 60% în anii ’90, iar în 1998-1999 aproximativ 73% din populație era estimată ca trăind sub pragul sărăciei, scrie BANI.MD.

Creșterea a revenit după anul 2000, însă modelul care s-a format a avut o particularitate ce urmărește Moldova până astăzi: o parte importantă a prosperității a venit nu din productivitatea economiei interne, ci din munca moldovenilor plecați peste hotare. Remitențele au alimentat consumul, construcțiile, comerțul și importurile, dar au compensat doar parțial pierderea forței de muncă și nu au generat suficientă industrie competitivă.

Astăzi, economia este incomparabil mai stabilă decât cea de acum trei decenii. PIB-ul Republicii Moldova a ajuns în 2025 la 353,5 miliarde de lei, după o creștere reală de 2,4%. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost IT&C, cu o creștere a valorii adăugate de 12,5% și o pondere de 7,5% în PIB.

Dar aici apare una dintre problemele ale celor 35 de ani. Este vorba de faptul că Moldova crește prea încet pentru a recupera decalajul față de Europa. După reculul de 4,6% din 2022, economia a crescut cu doar 1,2% în 2023 și practic a stagnat în 2024. Pentru 2026, perspectivele s-au deteriorat din nou. În luna mai, FMI și-a redus estimarea de creștere la numai 1,5%, și invocate drept argument inclusiv noile șocuri energetice.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este în situația dramatică a anilor ’90, dar nici nu a găsit încă „motorul” care să-i permită creșteri de 5-7% pe an timp îndelungat.

Marea transformare. Federația Rusăa fost înlocuită de Uniunea Europeană

Probabil cea mai importantă schimbare economică produsă după independență este reorientarea comerțului.

În 2025, 67,5% din exporturile moldovenești au mers către Uniunea Europeană, în timp ce țările CSI au reprezentat doar 5,9%. România singură a absorbit 29% din exporturile Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2026, UE continua să reprezinte 64,2% din exporturi.

Este o schimbare structurală. Economia Moldovei din 1991 era legată aproape organic de piețele fostei URSS. Economia Moldovei din 2026 gravitează comercial în jurul Uniunii Europene.

Și structura exporturilor s-a diversificat. Pe lângă produse agricole și vinuri, Moldova exportă astăzi cablaje și echipamente electrice, textile, mobilă, componente industriale și servicii IT. În 2025, mașinile și aparatele electrice reprezentau deja 15,1% din exporturile de mărfuri, aproape cât semințele și fructele oleaginoase – 15,5%. Este un progres real. Dar există și reversul.

Moldova cumpără mult mai mult decât produce pentru export

Aceasta este probabil cea mai alarmantă cifră a economiei actuale.

În 2025, Moldova a exportat mărfuri de 3,78 miliarde de dolari, dar a importat de 10,92 miliarde de dolari. Deficitul comercial a ajuns astfel la un record de 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mare decât în 2024.

Exporturile acopereau doar 34,6% din importuri.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți de Moldova pe bunuri din străinătate, exporturile aduceau înapoi doar aproximativ 35 de dolari.

Diferența trebuie finanțată de undeva: servicii, remitențe, investiții, credite și granturi externe.

FMI avertizează deja că deficitul contului curent s-a apropiat de 20% din PIB, iar competitivitatea externă s-a deteriorat.

Aici se află poate cea mai mare slăbiciune economică a Moldovei la 35 de ani de independență: consumul a crescut mai repede decât capacitatea țării de a produce și exporta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salariile au crescut, iar oamenii însă au plecat

Pe partea nivelului de trai, diferența față de începuturile independenței este enormă.

În 2025, salariul mediu brut a ajuns la 15.594 lei, iar cel net la 13.227 lei, cu peste 11% mai mult decât în anul precedent. Numărul salariaților a crescut la 763.200 la sfârșitul anului.

Totuși, principala resursă pierdută de Moldova în acești 35 de ani nu este capitalul, ci populația.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită era estimată la numai 2,366 milioane de persoane, fără regiunea transnistreană și unele localități din afara controlului constituțional. Numai într-un an, numărul s-a redus cu aproape 23.000 de persoane. Vârsta medie a populației a urcat la 40,8 ani, iar BNS observă explicit golul demografic provocat de migrația adulților tineri din ultimele decenii.

Acesta este paradoxul Moldovei: emigranții au salvat ani la rând economia prin banii trimiși acasă, dar emigrația a redus simultan forța de muncă, baza fiscală și potențialul de creștere.

FMI consideră în prezent emigrația ridicată, productivitatea scăzută și competitivitatea redusă printre principalele obstacole structurale ale economiei moldovenești.

Ce a reușit totuși Moldova

Bilanțul celor 35 de ani nu este doar negativ.

Moldova are astăzi un sistem bancar mult mai solid decât în perioada crizelor precedente, o bancă centrală funcțională, o datorie publică relativ gestionabilă, acces la finanțare internațională și o economie de piață integrată tot mai profund cu UE. Investițiile străine directe nete reprezentau circa 2,5% din PIB în 2024.

Țara a trecut în ultimii ani printr-o succesiune aproape incredibilă de șocuri — pandemie, secetă, războiul din Ucraina, refugiați, explozia prețurilor la gaze și electricitate, inflație și pierderea vechilor surse energetice — fără o criză financiară sistemică.

Aceasta este o performanță care merită remarcată.

În plus, dependența energetică de Rusia, deși nu a dispărut sub toate formele sale, a fost redusă radical, iar infrastructura energetică este conectată tot mai puternic cu România și piața europeană.

Dar după 35 de ani Moldova rămâne o economie care consumă mai mult decât produce

Dacă ar fi să comprim bilanțul într-o singură frază, aceasta ar fi.

Republica Moldova a construit stabilitate macroeconomică, dar nu încă și prosperitate bazată pe productivitate.

A trecut de la economia sovietică la economia de piață, de la rubla sovietică la leu, de la comerțul dominat de Rusia la UE, de la agricultură aproape dominantă la servicii, IT și industrie de subcontractare.

Dar nu a rezolvat trei probleme fundamentale. Este vorba de: prea puțini oameni, prea puține investiții productive și prea puține exporturi cu valoare adăugată mare.

Iar cifrele comerciale sunt poate cea mai clară radiografie. Moldova exportă sub 4 miliarde de dolari în mărfuri pe an și importă aproape 11 miliarde.

Următorii 10 ani pot fi mai importanți decât ultimii 35

Există însă o diferență între Moldova din 2026 și cea din orice alt moment al istoriei sale economice recente. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesul la investițiile aferente procesului de integrare.

FMI estimează că, dacă investițiile și reformele asociate Planului de Creștere al UE sunt implementate eficient, creșterea potențială poate urca spre aproximativ 3,5% anual pe termen mediu.

Dar chiar și 3,5% nu este o creștere economică care să schimbe lucrurile pentru o țară care are de recuperat un decalaj mare.

Miza nu mai este să existe pur și simplu creștere economică. Moldova are nevoie ca fiecare leu și euro atras din exterior să producă drumuri, energie, fabrici, logistică, irigații, tehnologie și exporturi, nu doar consum.

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”
O casă nu se construiește fără plan, iar un zâmbet complex nu se face „din ochi”