Depozitul de muniții de la Cobasna este unul din pericolele în creștere ale războiului Rusiei în Ucraina. Mai ales că o parte din explozibil e stocat sub cerul liber, protejat doar de un gard de sârmă ghimpată. Detonarea lor e posibilă, tehnic, cu o dronă, și ar produce efecte nocive la sol, în aer, nemaivorbind de prejudiciile aduse de schijele proiectate în împrejurimi – într-o rază care ar ajunge în Vest, până la Viena, a relatat în cadrul dezbaterii publice la tema „Războiul și Planeta” Anatolie Prohnițchi, președintele Partidului Verde Ecologist, colonel în rezervă, care a avut loc la Agenția de presă IPN.

„Ce este depozitul de la Cobasna? Foarte multă lume tratează acest subiect extrem de superficial. Întâi și-ntâi acolo au fost depozitate muniții destinate Armatei Sovietice pe direcția balcanică. Apoi, lor li s-a adăugat armamentul evacuat din țările Europei de Est. Inclusiv, arme chimice și bacteriologice”, a relevat expertul. „Conform informațiilor noastre, vorba e despre obuze, care pot fi trase cu tunul, cu sistemele „Grad”. O parte din muniții sunt plasate în boxe subterane betonate și acoperite. Alta, însă, se află de ani de zie sub cerul liber, supuse tuturor influențelor atmosferice. Depozitul e împrejmuit cu un gard de sârmă ghimpată și, atât. Perimentrul e crescut cu tufișuri, copaci iarbă, care nu ar trebui să fie, conform regulilor de păstrare”.

Vorbitorul a relatat că o explozie provocată de o dronă ar putea conduce la nimicirea întregului depozit. Chiar și fără dronă, în ultimii 6 ani în Rusia foarte multe depozite militare, în zona centrală, în Ural și Extremul Orient, au sărit în aer, inclusiv până la invaziile În Ucraina, și din 2014, și din 2022 – din neglijență și varii motive care arată un grad scăzut de securizare. Așa și depozitul de la Cobasna, aflat în gestiunea aceluiași sistem, a accentuat expertul.

Mai mult, de vreo 20 de ani Rusia nu permite inspectarea obiectului de către organizațiile internaționale, nemaivorbind de Moldova. „Ce este acolo? Cât este? Cum se păstrează? – numai Federația Rusă și, poate, autoritățile de la Tiraspol știu”, a menționat Anatolie Prohnițchi.

Cât privește pericolul prezentat de depozit, acesta „este mare, deoarece detonarea întregului volum de muniție depozitată ar avea un efect distrugător. Conform calculelor specialiștilor, unda exploziei și emanațiile nocive, fumul cu diferite particule se poate extinde pe un diametru cu raza până în Austria. Cu impact negativ asupra caselor, terenului, aerului”, a notat expertul.

În altă ordine de idei, expertul nu exclude că „Rusia ar putea folosi arma nucleară – și tactică, și strategică. Putin are mari frustrări în legătură cu derularea „operațiunii speciale” – cum numește el invazia din Ucraina – într-un mod cu totul altul decât se vroia”.

Totodată, vorbitorul a atras atenția că trupele invadatoare pot declanșa atacuri asupra centralelor atomice de pe teritoriul Ucrainei.

„Pericolul este mare. Mulți nu și-l doresc – țările care reprezintă o putere și economică, și militară. Cu Putin se discută. Iată acum și China (se implică), există și alte țări care ar dori să medieze conflictul. Dar îngrijorător e că în Rusia a fost activat sistemul de apărare (atomică) – cu verificarea subsolurilor speciale. Și conducerea Moldovei s-a activizat în acest sens. Pericolul planează, trebuie să fim realiști. Să sperăm că această armă nu va fi folosită, pentru că, oricum, nu-i va asigura lui Putin rezultatul scontat”, a conchis vorbitorul.

Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa. Putin şi Zelenski se vor bate pentru Transnistria?

#Austria #Cobasna #munitii

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.