Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum aproape un an este departe de a se termina, iar deznodământul său rămâne unul imprevizibil. Însă în prezent Statele Unite au făcut o mutare importantă pentru a sprijini Ucraina și vor trimite Kievului noi bombe tip Boeing de mare precizie. Rachetele americane, care vor fi livrate Ucrainei, sunt lansate de la sol, cu rază lungă de acțiune și ghidate prin GPS cu ajutorul sateliților, transmite bani.md.
Noile rachete ale SUA care au în vârf bombe, care vor fi comandate de la Boeing Co., vor face parte din cel mai recent pachet de arme americane pentru Ucraina, care a fost anunțat de Casa Albă și Pentagon.
Arma hibridă cu rază lungă de acțiune combină două dispozitive separate: o bombă cu diametru mic a forțelor aeriene, ghidată de sateliții prin GPS, care este în prezent utilizată pe scară largă și o rachetă a armatei deja operată de forțele ucrainene.
La fel ca și alte echipamente furnizate de SUA și aliați, nu va fi desfășurată în Ucraina prea curând: un oficial din industrie a spus că va dura aproximativ nouă luni pentru primele livrări odată ce Forțele Aeriene americane emit un contract.
Finanțarea pentru rachetele ghidate cu precizie ar proveni din cei 1,75 miliarde de dolari din Inițiativa Ucrainei de Asistență în Securitate, care urmează să fie anunțată vineri. Nu mai mult de 200 de milioane de dolari ar fi alocați armei Boeing inițial, potrivit unuia dintre oficiali, care, ca și alții, a cerut să nu fie identificat înainte de anunțul armelor.
De asemenea, vineri vor fi anunțate o autoritate suplimentară de 475 de milioane de dolari pentru a extrage stocurile existente ale Departamentului Apărării pentru Ucraina, inclusiv mine antipersonal Claymore suplimentare, parka de iarnă, cartușe Excalibur de 155 mm ghidate de GPS, echipamente de sprijin pentru rachete Patriot și lansatoare de rachete Mk 153 cu umăr. potrivit unui oficial american.
Noua rachetă cu vârf de bombă de la Boeing a fost testată de trei ori din 2015 în parteneriat cu Saab AB din Suedia. Într-un exercițiu, ea a zburat mai mult de 130 de kilometri și a atins o țintă la 102 centimetri de obiectivul său GPS, potrivit unui oficial din industrie familiarizat cu rezultatele. Acesta este aproximativ dublu față de raza de acțiune a rachetelor actuale lansate de lansatoarele Himars, care au devenit arme de temut pentru forțele ucrainene.
„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.
„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.
„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.
Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.
În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.
